Sări la conţinut

Citind-o pe Teodora Matei. Cartea „Stăpânul Castelului”!

Teodora Matei (Elena Teodora Mateiu) s-a născut în Ploiești in 1971. Din 1990 lucrează într-un institut de proiectare, unde a fost pe rând: desenator tehnic, tehnician proiectant, secretar de proiect, document controller. A publicat o nuvelă în foileton în revista Nautilus („Stăpânul castelului”, în perioada aprilie – noiembrie 2012) şi proză scurtă în revistele online Fantastica (SRSFF); și multe alte lucrări cu impact asupra cititorului. A debutat în volum în noiembrie 2015, cu romanul „Omul fluture”, scris în colaborare cu Lucian Dragoș-Bogdan.

Încerc să îmi adun gândurile pentru a înainta în scrierea unei păreri asupra ultimei lecturi, un fantasy enigmatic și plin de fantasme ce apar pe ici colo parcă căutându-și liniștea într-un text împărțit pe piesele existenței îmbrăcate cu magie, cu întunecime și neverosimul. Astfel, cartea „Stăpânul Castelului” apărută la Editura Tritonic mi-a deschis în fața ochilor un orizont fumuriu al ceții prin secrete sumbre, prin iubiri blestemate și nesupunerea ce și-a cerut tributul prin pierderi și regăsiri, prin nenorocirea acelui suflet rătăcit în urma unei furtuni ale iubirii care a dus la taina de la castel. Și nu numai…

„Tăcere. Nimeni nu întreba despre motivele plecării, nimeni nu le explica. Viețile urmau să fie trăite ca piesele unui puzzle fără sens.”

dragostea lor e despre ratarea șanselor și a zborului cu aripi frânte

Ar putea fi o imagine cu carte şi text care spune „Teodora MATEI M TSIN T Stăpânul castelului”

Avem în față povestea Stăpânului de la castel, numit Baronul, dar știut și ca Nikos; pentru început un copil ce îi este dat să descopere lumi noi prin intermediul unei șatre de țigani veniți pentru prezentația sa de zi de naștere. Apoi un adolescent ce descoperă fluturii iubirii și un adult care este pus pe tabla de joc a unor forțe răzbunătoare. Prezentul ni-l conturează pe Baron întemnițat pentru niște fapte încă nefondate dar care își cer răspunzătorul, fără cadavre însă dispăruți fără urmă, unele persoane ajung să-l facă închis pentru mulți ani după legile oamenilor care nu înțeleg adevărata natură a disparițiilor. Totul însă a pornit a se țese cu sentimentele a doi tineri în zbuciumul descoperirilor, atunci când crezi că totul e pentru totdeauna, chiar și iubirea între două suflete predestinate. Însă soarta, karma … sau cine știe ce legi de noi neînțelese au zădărnicit iubirea ce se promitea măreață unită printr-un tatuaj al împlinirilor și răgăsirilor.

„Rita mă privea, întinsă pe iarba pe care începea să picure roua. Admiram, desăvârșită, icoana fetei pe care o iubeam. Tocmai sacrificase secretele familiei pentru mine. Nikos. Stăpânul castelului. Băiatul ce se împărțise între oraș și castel. Bărbatul ce avea să devină, de asemenea, împărțit între vieți imposibil de trăit laolaltă. În acea noapte viața mea se schimbase. Transformarea îmi vibra prin fiecare mușchi și prin fiecare nerv.”

Iubirea cu Rita sa dovedit un fruct oprit, primit și în final blestemat. O negură groasă care l-a urmărit pe Baron oriunde nu s-a dus chiar și după tragica plecare în neființă a acelei cu care l-a legat o lume înțeleasă doar de cei aleși. Acum, închis după gratii, cu o forță ce îl îndeamnă să se întoarcă în ceața propriului blestem aruncat asupra sa de Bunicul îndurerat al Ritei acesta hoinărește ca spirit spre castel pentru a retrăi iar și iar noaptea unei petreceri, noaptea împliniri prin intimul redat altei fete, altei alese care îi va fi o alegere produsă ca consecință a dorințelor de nou. O repetare ce îl va îngenunchea, ce îi va da osânda renegării iubirii celei ce-i era predestinată de soarta ce s-a jucat cu două suflete încă nepregătite să facă față maturității. Și totuși, ceva se întâmplă, un ofițer observator îl privește cu alți ochi, îl caută din priviri și între ei se crează o legătură specială; iar prin textele scrise de Baron și publicate prin diferite reviste de specialitate, Dominic așează piesele puzzle-lui pentru a construi povestea misterioasă ce se conturează în jurul Stăpânului Castelului. Dezlânarea secretelor, și a tainelor sumbre devine pentru Dominic o provocare, iar acesta este convins că nimic nu e ceea ce pare, dând startul unor descoperiri terifiante dar și trezirea unor forțe deja sedimentate căzând într-un cerc al ritualurilor, a stărilor ce trezesc frica, oroarea și bulversarea într-un timp în care toate acesta sunt de domeniul fantasticului.

 „Stăpânul castelului” este primul volum din seria „Povești la castel”, scris de către autoarea Teodora Matei, o carte ce mi-a trezit gustul aventurii și a misterului. Autoarea a îmbinat perfect dramaticul cu înșiruirea istoricului, boemul cu simplitatea unei vieți împăcate cu tragicul, cât și palparea basmului prin blestemul iubirii unor suflete predestinate care nu au ajuns să încheie povestea cu… „și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți”. Mi-a plăcut determinarea eroilor, dar și misterul aruncat asupra Baronului, mereu altfel, mereu neînțeles, mereu la contradictoriu. Am simțit povestea ca un joc al destinului, atunci când nu-ți poți controla viața chiar dacă te lupți cu furtunile pentru o respirație doar a ta. Și totuși, te întrebi, oare când se va sfârși chinul?… care este finalitatea acelui calvar început? toate rămâne de văzut. Tocmai de aceea lectura te induce într-o stare de accelerare continuă, citești cu sufletul la gură până la ultima pagină, îți faci scenarii, creezi părți de umplutură pentru golurile ce le ceri împlinite, și te minunezi cum autoarea a suprapus acțiunea într-o efervescență de stări demonstrând cu o abilitate fantastică că sfârșitul e abia un început, iar un blestem vine cu o clauză pe care realizezi că nu te-ai fi gândit la ea…

Cartea „Stăpânul castelului” este o lectură încântătoare, care te ține captiv între paginile sale de la prima și până la ultima filă dată. Este un fantasy cu un subiect care te solicită și care te tulbură deopotrivă, iar acest fapt bucură și îndeamnă să îți dorești cu ardoare următorul volum. Mie îmi revine sarcina să vă recomand această primă carte din seria „Povești la castel”, eu deja am pornit în călătoria următorului volum… și ca o suflare de text pot să vă spun că e din ce în ce mai intrigant, mai misterios și mai răscolitor!

4 comentarii »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: