Sări la conţinut

Citindu-l pe George Moisi. Cartea „Registrul Domnului Carvet”!

George Moisi menționează pentru pagina literpress.ro: „Abia când descoperi pasiunea pentru cărți realizezi cât de scurt este timpul. Am descoperit această pasiune într-o vară din copilărie, alături de nemuritorul Hercule Poirot al lui Agatha Cristie. Apoi, odată cu primul computer, am descoperit și pasiunea pentru scris, cu sunetul tastelor lovite, în timp tot mai repede, în ritmul ideilor care se îngrămădeau.
Să visezi cu ochii deschiși e mai frumos decât ni s-a spus. Să-ți vezi imaginația pusă pe hârtie e și mai frumos. Imaginația e o superputere pe care-aș alege-o chiar dacă m-aș naște de o mie de ori.
M-am născut la Oradea, în mai, într-o familie frumoasă exact cum e și luna dinaintea verii, cu oameni dispuși să-mi asculte poveștile despre întâmplări și prieteni imaginari. Scriitor? Cu modestie, momentan doar imaginator.”

De la un timp în coace citesc literatura contemporană cu un avânt impresionant, și constat că scriitorii chiar fac o treabă de laudă, scriu frumos, cu dăruire și implicare. Iar ca exemplu am cartea recent citită, „Registrul Domnului Carvet” scrisă de George Moisi, apărută anul acesta la Literpress Publishing; am savurat cartea cu o plăcere deosebită deoarece totul a pulsat a acțiune, mister, intrigă și dezvăluiri cu o încărcătură terifiantă. Este acea lectură care te prinde și nu te mai lasă, poate vă întrebați de ce?… pentru că e o cutie a pandorei deschisă ce explodează de evenimente, de piese ce se cer așezate până la capăt, cu personaje influente și periculoase, cu atingerea unor scopuri precise, dar cu un preț mult prea mare!

Lupta cu viața o cursă contra-cronometru

„Doamnă Decker, eu sunt un jurnalist de investigații politice și militare. Nu m-am lovit de industria farmaceutică și nici de sport, decât atunci când mi-am cumpărat un tub de unguent pentru dureri musculare în urma celui mai tâmpit joc de fotbal american din ajunul Zilei Recunoștinței. Explicați-mi cu ce vă pot fi de folos?”

Din primele pagini ne trezim într-un joc al circumstanțelor, cu o avocată pusă la zid care încearcă printr-un gest disperat să scoată la lumină niște detalii ce-i aduc sfârșitul; astfel Rita Decker apelează la cel mai încăpățânat și corect jurnalist investigator, Ben Toricelli. Din puținele informații aflate jurnalistul nu-i acceptă propunerea chiar dacă suma este mult prea tentantă, simte el că ceva nu miroase a bine. Și totuși, Rita insistă printr-un email oferindu-i răgaz pentru răspuns. Convins că nu e treaba curată Ben începe să-și facă propriile săpături deranjând mulți ochi și ciulind multe urechi. Din puținele indicii pe care le-a găsit despre compania Pro Performance Pharmaceutic cu care colaborează Rita Decker îl îndârjesc pe Ben să vrea să afle adevărul tot mai mult, mai ales că numele acelor sportivi depistați cu insuficiență cardiacă în urma consumului de suplimente nu sunt de găsit sau nu fac parte din cercul sportivilor. Curios, nu?… eu singură mi-aș pune întrebări în plus dacă m-aș ciocni cu aceste nelămuriri.

Astfel, hotărât să răscolească și mai ales să meargă până la capăt Ben cu ajutorul prietenului său detectiv cât și a noului său amic jurnalist și el, Darius Peditt intră într-un joc în ale căror reguli sunt schimbate cu orientarea direcției alese, capcanele sunt tot mai pe muchie, iar întorsăturile te iau prin surprindere. Înaintând în anchetă Ben e îngrozit de ce descoperă mai ales că are pe urme niște călăi ce-l vor mort și scos din această schemă mafiotă bine pusă la punct de niște minți perfide. Pentru o companie în care se învârt banii, puterea și politicieni influenți miza este mare, iar unul sau doi jurnaliști băgăcioși sunt doar niște ținte ce trebuie eliminate.

„Undeva, pe parcursul poveștii, acesta se transformă dintr-o investigație jurnalistică într-o luptă pe viață și moarte, iar ei deveniseră niște justițiari. Ben nu-și dorise niciodată acest lucru, însă era prea târziu să se oprească. Nu mai era vorba doar despre descoperirea adevărului, ci și despre faptele pe care ei le săvârșiseră, fapte pentru care rămâneau răspunzători.”

Dintr-o pasare în alta atât Ben cât și Darius sunt puși în fața unor alegeri greu de luat, plasa corupției, a mafiei și a mușamalizării îi prind într-un circuit în care doar adrenalina îi mai ține în viață și le dă impulsul de a merge mai departe, cei puternici se salvează, cei slabi cedează, iar alții ajung umbre descumpănite urmate de morala propriilor fapte ce-i bântuie. Iar corupția e ca un șarpe cu mai multe capete, tai unu cresc două, niciodată nu-i dai de capăt chiar dacă spre finele cărții soluția vine chiar de la Carvet, o cheie ce deschide o ușă cu multe coridoare labirintice care trebuie parcurse cu înțelepciune și băgare de seamă, pentru că spre final afli că nimic nu e ceea ce pare, nici chiar acel în care te-ai încrezut.

Și totuși, cine este domnul Carvet și misteriosul său registru? Enigma se va dezlega spre final, și ce mai dezlânare a acțiunii, cert e că am rămas profund descumpănită de finalul cărții dar și cu o admirație profundă asupra stilului unic de scriere a autorului, e plăcut să fii surprinsă!

„Registrul domnului Carvet” nu este doar o carte, e o avalanșă ce te înlănțuie și nici o clipă nu te lasă moale, pulsul e încordat, curiozitatea e într-un crescendo ca la diagramă; constați faptul că lecturând nu vrei să scapi nici un detaliu ba chiar recitești pentru a absorbi orice ironie, fugare expresii de amuzament, gingășia relației dintre soți dar și subtextele ce vin la pachet cu crime, depășiri periculoase, focuri de arme, răpiri și urmăriri ca în filme. Adori modul de scriere a autorului cât și faptul că dintr-o simplă investigație jurnalistică s-a ajuns până la adevărate întorsături și abateri de la moralitate, cinste și datorie față de… vă las pe voi să aflați. Ce aș fi dorit să fie altfel e soarta celor doi jurnaliști, oarecum marcați profund de ce s-a întâmplat cu ei, unul cu cicatrice pe față altul pe suflet, pentru ei cu siguranță nimic nu va mai fi la fel!

„Când euforia trecu, risipindu-se ca o perdea de fum, lăsă un mare gol. Extazul succesului afacerii Rita Decker costase mai mult decât merita. „

Vă îndemn la lectură, cartea a fost o surpriză plăcută și mă declar fan stilului autorului, abia aștept următoarea sa apariție!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: