Sări la conţinut

Citind-o pe Ștefania Shaydarov. Cartea „Omulețul de fier. Timur și lăpticul. V-I”

Ștefania Shaydarov s-a născut în data de 02.07.1981, ultima școală absolvită: IEDC Bled – School of Management. Autoarea menționează că volumul „Timur și Lăpticul” este primul dintr-o serie de IV în cadrul seriei Omulețul de Fier! Ca și planuri literare, își dorește momentan să apară colecția Omulețul de Fier și ulterior o colecție nouă care să cuprindă activității pre-școlare; autoarea susține că nu are o experiență vastă în lumea literară, dar speră să învețe și să crească în fiecare zi!

După cum v-ați dat seama astăzi este despre o carte de copii, cum noi suntem atașați enorm de partea aceasta a literaturii eu mereu găsesc timp pentru cei doi curioși ai mei care vor să decopere povești noi, întâmplări răzlețe și versuri menite să le stârnească curiozitatea și spiritul lor încântător de a ști. Astfel, cum apare o carte nouă la noi în bibliotecă ei sunt primii la citit și la desenat, astfel mie îmi revine sarcina să-i ghidez spre frumoasa lume din cărțulie și să ne bucurăm împreună de o magie textuală ce ne încântă întotdeauna.

Deci, bucuria acestei zile este primul volum dintr-o serie întitulat Timur și lăpticul, scris de către Ștefania Shaydarov, și ilustrat cu o dibăcie surprinzătoare de către Mirela Pete, artist plastic și ilustrator. Volum pe care l-am îndrăgit imediat ce l-am primit; grafica, imaginile viu colorate, coperta cartonată, text simplu și la îndemâna micilor cititori ce abia învață a citit, totul aici bucură, totul în carte are menirea de a ține copii într-o aură a cunoașterii și a culorilor vii într-o tonalitate prietenoasă.

Ar putea fi o ilustraţie cu copil, carte şi text care spune „Ştefania Shaydarov OMULEȚUL DE FIER TIMUR Mlustrații ÈI VOL LẮPTICUL Mirela Pete”

Cartea ne-a întâmpinat cu zâmbetul pe buze și cu împrietenirea noastră cu micuțul Timur, un bebe simpatic care este nedespărțit de lăpticul său preferat, (aici menționez că am acasă doi pitici care au fost mare iubitori de lăptic și care pentru orice alint alergau la el); Timur pas cu pas, ne arată minunata sa călătorie în lumea cunoașterii, care îi sunt cele mai apropiate persoane ce îl înconjoară, cum e să se bucure de natură și somnic, cum află ce sunt legumele, fructele și importanța lor, chiar dacă unele nu sunt chiar așa de atractive; cum micul voinic se confruntă cu microbii și cum le face față.

Ar putea fi o imagine cu copil şi interior

Dintr-o descoperire în alta micuțul Timur alături de familia sa și Lăpticul înaintează zi de zi, crește, explorează lumea în care a pășit și se bucură de micile descoperiri pe care le face, ba în garajul tatălui, ba în parcul de joacă, ba din poveștile dulci ale mamei, și nu în ultimul rând din timpul și prin experiențele sale alături de tati și bunicii, cei pe care-i are aproape. Astfel micuțul explorator află cum e să decoreze și cum să se împrietenească chiar și cu un păianjen, cum e treaba cu împărțitul lucrurilor și cu „dăruirea” lăpticului altui bebeluș, o decizie greu de luat, dar piticul a fost fericit să-și realizeze prima sa faptă generoasă!

În esență această carte ne-a reamintit suav cum a fost atunci, cum am trecut de la lăptic la mâncare, ce experiențe am avut cu alătatul, cu exploratul, cu căderile, cu mâncarea împrăștiată, cu întâlnirea bebeilor cu fluturii, cu buburuzele, cu pisicile și alte vietăți. Am avut din nou prilejul de a depăna amintiri, copii au fost foarte curioși să asculte ce au făcut atunci, ce situații amuzante au avut, ce au zis, ce au meșterit/desenat pe pereți. După citirea cărții am venit și cu promisiunea să privim video-urile pe când erau micuți micuți și încântărori, exact ca Timur, pe care-l iubim mult!

Cartea vine ca o prospețime primăvăratică, atât de frumos ilustrată, atât de atractivă încât copii mei au dorit pauze de analiză a imaginilor, a texturii, ba chiar ne-am reîntors la text pentru că le-a plăcut, iar eu sunt o mămică fericită atunci când cel mai bun feedback al copiilor e pozitiv. O carte pe care o recomand mămicilor dornice să îi inițieze pe copii în aflarea inițiativei de a trece de la laptele hrănitor la darurile naturii prin legume/fructe, să le explice cum e cu împărțitul, cu joaca la terenul de copii, cu rudele și insectele, plăntuțele și alte mici sau mari descoperiri pe care le fac copii zi de zi. Cartea este foarte echilibrată din punct de vedere psihologic, deoarece vine atât să explice cu exemple fixe cât și să informeze (exemplu cu dăruirea lăpticului, uite că mie nu mi-a venit așa idee genială, eu le-am spus că nu mai e și gata fără argumente desfășurate, însă autoarea a fost mult mai creativă aducând în față partea generoasă și la libera alegere a lui Timur), iar acest lucru a fost foarte mult discutat de mine și cei doi pitici după finisarea lecturii, evident a pornit și întrebarea: „mami, noi am fost tot atât de darnici ca și Timur?”. Și vine altă întrebare, cum să nu iubești o astfel de carte- vă spun eu, nu ai cum! Noi o adorăm!!!

Astfel, îmi rămâne să vă recomand cu încredere cartea, noi am primit o adevărată plăcere, și nu uitați că e doar primul volum dintr-o serie, deci cu siguranță vor urma alte experiențe a micului Timur ce o dată cu noi va crește mare!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

<span>%d</span> blogeri au apreciat: