Sări la conţinut

Scriitori celebri și îndeletnicirile acestora!

Citim și ne minunăm de lumile create de autorii noștri dragi, ne cufundăm în intimitatea cuvintelor lor și le invadăm spațiul creat cu o minuțiozitate impresionantă. Dar nu ne punem întrebarea ce ascund acei Scriitori înzestrați cu acel limbaj ce portretizează ideile și imaginile oferindu-ne nouă posibilități imaginative fără de seamă, ce viață au dus, ce au făcut atunci când scrisul nu s-a mai înnoadat iar cuvintele le-au fost ferecate în necunoaștere? După cum spunea și Corneliu Vornicu: „Scriitorul nu trăieşte viaţa mondenă şi boemă din scrierile sale…”, adevăr spus, iar din informația de mai jos ve-ți constata că fiecare nume enumerat a trecut de la cuvânt la altă directivă, de la fantezie la o realitate accepată fără așteptări mărețe. Doar o nevoie existențială … pentru că din scris după cum afirmă mulți scriitori nu se fac averi, iar istoria o demonstrează!

  • Mulți dintre scriitorii români au avut o înclinație către teologie și chiar au profesat înainte de a ajunge celebri datorită operei literare. Este cazul lui Ion Creangă, care a urmat cursurile Seminarului Teologic de la Socola, al lui Gala Galaction, Tudor Arghezi sau Lucian Blaga.
  • Înainte de a deveni poet, Tudor Arghezi (pe numele sau adevărat Ion Theodorescu) lucrează ca tehnician la fabrică de zahăr din Chitila. Ulterior devine diacon la Mitrolopia Bucureștilor, după care urmează o școală de meserii în Elveția, acolo a lucrat ca bijutier şi ceasornicar. A încercat să locuiască la Londra o perioadă, pentru a învăţa limba engleză. A prestat munci de jos în Italia pentru a-şi câştiga existenţa. Despre anii petrecuţi în Europa şi toate meseriile încercate. Revenit în ţară, a lucrat ca ziarist. Arghezi avea să declare mai târziu că perioada în care a lucrat în diverse meserii a fost o etapă fără de care nu s-ar fi desăvârşit ca scriitor.
  • Panait Istrati, considerat scriitorul vagabond al literaturii române, a prestat de-alungul vieţii cele mai ciudate meserii. A avut doar patru clase şi în tinereţe a fost plăcintar, zugrav, purtător de reclame, servitor, mecanic, hamal sau fotograf ambulant. În străinătate a cerşit ca să facă rost de bani. În vremea în care s-a stabilit în Elveţia, lucrat din nou ca zugrav. În România şi-a deschis o crescătorie de porci, afacere care nu a dat roadele aşteptate. Abia în apropierea vârtei de 40 de ani scriitorul român a debutat în literatură.
  • George Bacovia a fost suplinitor, șef de birou, ajutor contabil, copist sau referent bibliotecar.
  • Caragiale a urmat cursuri de “declamație și mimică” la Conservatorul din București din drag pentru teatru. S-a angajat ca  sufleur și copist la Teatrul Național din București. A prestat meseria de copist şi la Tribunalul Prahova. A mai prestat ca revizor școlar, funcționar la Regia Monopolurilor şi a fost director general al teatrelor.
  • Florin Iaru a fost un timp profesor la Galaţi şi Bulbucata, fotograf la nunţi şi botezuri, pentru a deveni, în cele din urmă, gestionar la Cartea Românească.
  • Liviu Rebreanu, deşi era atras de medicină, a urmat cursurile unei şcoli militare. Din 1903 până în 1906, a urmat Academia Militară ”Ludoviceum” din Budapesta. A fost sublocotenent în armata austro-ungară. A lucrat ca funcţionar la Primăria din Vărarea, iar câţiva ani mai târziu s-a angajat ca ajutor de notar în Măgura Ilvei. A lucrat mulţi ani ca ziarist şi a fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti.
  • Arthur Conan Doyle, autorul celebrelor povestiri cu Sherlock Holmes, era de profesie oftalmolog. S-a apucat de scris pentru că nu-i ajungeau banii.
  • La sfârșitul anilor 1800, stridiile erau la mare căutare pe Coasta de Vest a Americii. Cum afacerea mergea bine, au fost atrași înspre ea diverși oportuniști, numiți ”hoții de stridii”. Iar Jack London era unul din ei. Autorul poveștii ”Colț Alb” fura astfel de stridii și le revindea pentru a face rost de bani de mâncare.
  • În ultimii 12 ani din viaţă, Casanova a lucrat ca bibliotecar.
  • William Faulkner, înainte de a-și câștiga renumele cu ”Zgomotul și furia” a muncit câţiva ani ca poştaş, până când s-a descoperit că el aruncă scrisorile nelivrate în coşul cu gunoi. Meseria i-a permis adesea să citească revistele pe care le livra. Din câte se pare, nici nu își făcea bine treaba: obișnuia să piardă scrisori și uneori chiulea pentru a juca Mah Jong.
  • Până să ajungă unul dintre cei mai bogaţi scriitori ai vremii, Jack London a trăit în sărăcie, schimbând mai multe slujbe: fermier, vânzător de ziare, marinar, pirat, căutător de aur s.a.m.d. Din pricina vagabondajului a ajuns de mai multe ori la închisoare.
  • Fyodor Dostoevsky era un cartofor împătimit şi adeseori scria pentru a-şi putea plăti datoriile.
  • După ce tatăl său a fost arestat, Charles Dickens a fost nevoit încă de la 12 ani să lucreze pentru a plăti datoria părintelui închis. Așa că marele scriitor s-a angajat la o fabrică de cremă de pantofi, un mediu toxic, mai ales pentru un copil. Autorul mai avea ca hobby… hipnoză. Nu de puţine ori a încercat s-o adoarmă astfel pe soţia sa.
  • Deși s-a născut într-o eră în care scriitorii pot prinde contracte extrem de bănoase, lui Stephen King i-a fost greu să se întrețină în tinerețe. A absolvit Universitatea din Maine, dar nereușind să-și găsească un post de profesor, a lucrat o vreme ca om de serviciu într-o școală.
  • Un hobby cel puțin neobișnuit îl întâlnim la Vladimir Nobokov scriitorul american de origine rusă, ce este foarte cunoscut datorită operei sale Lolita”. În timpul sau liber, acesta era lepidopterist, ceea ce înseamnă ca urmărea îndeaproape fluturii si moliile.
  • Autor bine cunoscut datorită ecranizării „Stăpânul Inelelor” și „Hobbitul” J.R.R Tolkien, a început să inventeze limbaje fantasmagorice de la o vârstă fragedă, hobby ce l-a păstrat pe tot parcursul vieții sale. Chiar a recunoscut într-o scrisoare trimisă în 1916 viitoarei lui soții, că lucrează de zor la limbajul lui zănatic, fără sens, și, în ciuda faptului ca își iubeste creația, tot poate părea un hobby nebun.
  • Poetul Robert Frost a avut tot felul de joburi: a livrat ziare, a schimbat becuri într-o fabrică, a fost fermier, apoi profesor.
  • Tennesse Williams a avut şi el parte de câteva meserii bizare: jumulitor de pene la o crescătorie de porumbei şi îngrijitor de păsări.
sursa foto: pinterest.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

<span>%d</span> blogeri au apreciat: