Citind-o pe Simona Prilogan. Cartea „Visările dintre castani”!

Simona Prilogan s-a născut și a copilărit în Hunedoara, orașul fierului și al castanilor. A debutat cu poezie în 1998 în Cotidianul Hunedorian „Cuvântul Liber”. În perioada următoare a publicat poezie în mai multe reviste din țară și a câștigat premiul presei în cadrul Festivalului Intrnațional Lucian Blaga- Sebeș. Din 2017 scrie pentru „Webcultura”(România), iar din 2018 și pentru „Spillwords Press NYC” (SUA). În 2018 a publicat la Lulu Press (SUA) două volue de poezie și proză scurtă: „Ochi de poveste” (română), „Windows to The Blue”(engleză). O parte din creațiile ei literare sunt incluse în șase antologii de poezie din Statele Unite ale Americii, în trei antologii apărute în Marea Britanie și două antologii de poezie și proză scurtă în România.

Opera autoarei am avut marele noroc să o aflu de la Editura Siono, oameni care stau în spate și fac o muncă titanică, oameni care scot în față autori de excepție, poeți ce sculptează cuvântul creând rime extraordinare. Astfel vin să mulțumesc minunatei echipe care croiesc imagini, texte care atrag și o grafică care pur și simplu m-a cucerit. Astfel cartea „Visările dintre castani” de Simona Prilogan îmi aduce în față un legământ al bucuriei prin cuvinte, al visării, al tabloului unic ce-l schițează viața prin încercările ce ne cuprind!

…
Miroase a iubire sfântă
Și a Cuvânt cântat în psalmi,
Și-a toamnă ce binecuvântată
Visările dintre castani.

din poezia „Visările dintre castani”

„Visările dintre castani” este un volum plin de conținut, ca un curcubeu plin de culori intense, redate într-o vibrare unică, suavă dar și răvășitoare. Totul în carte e viu, fiecare imagine din poezie îți joacă în fața ochilor provocând o developare a stărilor, a sentimentelor în forma lor cea mai pură. Ziua se ia de mână cu noaptea pentru a întipări senzațiile ce se adâncesc în suflet la lumina zilei și încolțesc în visarea nopții care ne produce o aură a cunoașterii, a limpezirii. Fiecare poezie așternută pe hârtie surprinde un zbucium care provoacă emoții de mare intensitate. Aici totul de suflet, de basm!

****

Te-am căutat neobosit prin vers,
Acolo unde cerbi vrăjiți purtau
Calești desprinse tainic din povești,
Departe în orașul cu castani.

din poezia „Te-am căutat„

Prin poezie ca și prin celelalte arte fără excepție căpătăm deprinderile înfrumusețării noastre ca spirit liber, acel care se redescoperă cu orice înrădăcinare în profunzimea textuală; iar autoarea cu o mânuire divină deapănă cuvinte, țese plimbări la umbra castanilor, jubilează iubiri și cu o forță pe care nu i-o bănuiai înnalță vibrarea rimei într-o memorie istorică ce va rămâne acolo. Și te va primi, și te va bucura, și te va capta într-o visare poetică!

Cu zboruri de îngeri îmi leg
Speranțele- cântec și-apoi
Blândeții îi scriu versuri noi
Cum viața îmi pare-un întreg
Ce-mparte culori printre ploi.

din poezia „Culori”

Autoarea scrie cu o blândețe neasemuită, profunzimea ajunge la inimi și nu mai pleacă, feeria conturează punctele cele mai plăcute a întregului și a miezului lăuntric al versului, iar lecții de viață, plecările, deznădejdea și bucățile de speranță te ridică într-un vârtej al plăcerilor de cititor. Aici găsești totul și mai mult de atât. Pentru Simona Prilogan cuvintele sunt ajutoare ale sufletului, sprijinul estetic lăuntric, asta întâmpinăm în volumul său „Visările dintre castani”, totul e o oază, o destăinuire, un freamăt ce m-a cucerit fără prea mare efort.

Despre carte:

• Există trei categorii de poezii. Poezii care doar stăpânesc arta tehnica a formelor stilistice, poezii care doar transmit emoții autentice fără recurs la o artă tehnică sofisticată, și, în fine, poezii care reușesc să folosească o tehnică poetică elaborată pentru a exprima cele mai profunde emoții și a medita asupra condiției umane. Poeziiie Simonei Prilogan fac, fără îndoială, parte din ultima categorie. – Cosmin Vraciu 
•  Sensibilitate, durere, dragoste sunt câteva din caracteristicile acestor cuvinte născute dintr-un suflet blând sub formă de artă poetică în versuri sau creație literară în proză foarte scurtă. – Vero Budea