Sări la conţinut

Citind-o pe Natașa Alina Culea. Cartea „Lupii trecutului”!

Natașa Alina Culea frapează cu orice nouă apariție, iar cartea recent terminată a uimit prin frumusețe, eleganță și simplitate. Scriitoarea pune bucăți din suflet în fiecare carte, deoarece debordează de o emoție vibrantă, se reinventează în și prin fiecare poveste, dar mai ales oferă experiențe de lectură inedite, originale și pline de pasiune literară lăudabilă. Cu siguranță nu doar eu am observat evoluția autoarei Natașa Alina Culea iar asta e o mândrie să știi că autorii români contemporani sunt o mângâiere pe suflet iar cărțile lor îți pot stăvili toate plăcerile de cititor; romanul al treilea semnat de Natașa Alina Culea, „Lupii trecutului” mi-a dărâmat zidurile așteptărilor și m-a purat pe valul unei povești incredibile ce mi-a sfâșiat inima, mi-a scăldat sufletul în lacrimi și m-a îmbrăcat într-o nerăbdare spre un final fericit.

Nota autoarei despre carte: Lupii trecutului. Sofia – chanson réaliste despre iubiri scandaloase transpuse în limbaj poetico-ideologic. Vorbesc în el despre implicațiile trecutului asupra prezentului și despre ceea ce este disfuncțional în societatea noastră.

Natașa Alină Culea reușește să creioneze cele mai individualizate personaje din literatura română contemporană; creația ei se desprinde din elegii și drame, devenind un poem arborescent dedicat iubirii. Lupii trecutului impresionează prin tenta de frescă a realității; mai mult decât un roman de dragoste, poate fi considerat un roman psihologic, evidențiind că niciun altul relaliile interumane….

Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni

Romanul „Lupii trecutului” prezintă povestea Sofiei, enigma principală a romanului, o tânără de origine rromă abandonată în neștire la un orfelinat. Povestea ei e o înhăitare de lupi pornită în goana supraviețuirii până îl întâlnește pe Fabian, un bărbat matur, realizat dar care e plictisit de căsnicia sa, și de viață, de tot. Acesta practic zi de zi pune în balanță ce-a fost și ce nu va mai fi. Sofia pentru el e o gură de aer proaspăt și juvenil, trezindu-l din hibernarea comodă ce o are acasă, aceasta îl ajută într-un fel sau altul să trăiască din nou, să iubească, așa cum nu a iubit vreodată.

“Rămăşiţele legăturii noastre au născut o linişte nesfârşită, dar nu aceeaşi linişte pentru amândoi, până şi liniştea ne-o purtăm separat, fiecare pe partea lui de pat, fiecare pe colţul lui de canapea.” 

Povestea celor doi este una cu adevărat pasională, pornită în valurile mării și spălată de păcatul adulterului în spuma sirenelor. Diferențele de vârstă cât și statul își face simțită prezența, el serios și cu responsabilitatea unei căsnicii ce se duce în hăul deziluziilor, ea cu schimbările sale de comportament jonglând de la o gândire profundă, la un comportament jucăuș chiar necugetat, și invers. Și în toată ecuația aceasta se scurg nopți bântuite de lupii trecutului care urlă a neputință, a teroare, a demonic.

„Chiar dacă te împaci cu trecutul, oriunde vei merge, el te va urma, exact ca miresmele pe care le simt în nări și acum (…). poate că ăsta este cel mai dureros lucru până la urmă, faptul că nu ar fi trebuit să ie așa, că ceea ce nu ar fi trebuit să se întâmple, se întâmplă, iar ceea ce ar fi trebuit să se întâmple, nu se întâmplă. Trecutul și oamenii nu se schimbă, asta aveam să învăț foarte repede (…).”

Din relația Fabian și Sofia ies scântei la propriu, iubirea lor acoperă golurile proprii, pentru ea se stinge din agoniile trecutului iar el își oblojește lipsurile conjugale, sincer am stat să analizez un viitor pentru ei… iar toate direcțiile au dus nicăieri. Întrebările au curs… și de la mine și de la protagoniștii cărții… oare unde poate duce o relație pasională dintre cei doi? Cine vindecă pe cine? Cine e mai matur și pregătit să facă pasul următor? Este capabilă Sofia să îl acepte definitiv? Poate Fabian să învingă lupii trecutului Sofiei? Ultimiele pagini mi-au încărcat sufletul la greu… file din jurnal, destăinuiri complexe care au tranșat sufletul meu și mi-au trezit teroare pentru acel suflet de copil traumat de monstru în haine aranjate. Descrierile trăirilor Sofiei, mi-au explicat reținerea ei, pornirile ei dar și nevoia de a evada și de a se coagula cu moartea.

„Nimeni nu vrea să moară, deși nimeni nu știe să trăiască. Într-adevăr, oamenii sunt niște ființe tare ciudate.”

Romanul m-a purtat într-o tornadă de stări, iar modul în care este scrisă cartea mi-a plăcut în mod deosebit. De fapt ca toate cărțile citite de autoare. Totul se consolidează într-un contrast între simplitate și complexitate. Totul capătă profunzime cu fiece filă lăsată în urmă, și o dată ce înaintezi îți dai seama că ai mai vrea să recitești. Nataşa Alina Culea răvăşeşte cititorul sub furtuna sentimentelor şi deciziilor și indeciziilor pe care le iau personajele, îl pune faţă în faţă cu realităţi dure, îl scutură de prejudecăți și șterge grila jumătăților de măsură, autoarea dă tot şi mai mult de atât. Un roman ce induce o stare de psihologic care te ţine cu sufletul la gură, până la acel final care nu are sfârșit.

“Vom închide uşi în spatele cărora ne vom prăbuşi.” 

Recomand cu căldură cartea, și mulțumesc din suflet autoarei pentru aceast exemplar și felicitări pentru reușita scrierii acestui volum minunat care poate modela viziuni, vibrații, vieți.

4 comentarii »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: