Sări la conţinut

Citind-o pe Florentina Pandelea. Cartea „Teoria inocenții. Seducătorul anonim”!

Florentina Pandelea născută în municipiul Târgoviște, Dâmbovița, dar crescută într-un sat din apropierea orașului Lucieni este autoarea mai multor cărți apărute pe Wattpad. Cu toate acestea, romanul ei de debut e “Teoria inocenței. Seducătorul anonim” care a apărut la Editura Petale Scrise în 2020. Cartea m-a atras, în primul rând, datorită copertei superbe, cui nu i-ar face cu ochiul. Poate uneori nu dat o șansă unor cărți însă de cele mai multe ori când instinctul îmi dictează să o aleg atunci emoțiile sunt pe măsură. Iar Teoria inocenței s-a dovedit o simfonie de emoții diafane ce mi-au tatuat poveste în cele mai sensibile moduri, mi-a dantelat simțirea cu cele mai calde dar și tulburi senzații, vă asigur am avut o mie și încă o mie. Cum altfel, cum?… când ai în față o poveste care erupe parcă dintr-un văl al vieții fără retușuri, care te prinde din urmă și-ți înspiră învățări, care te ademenește făcându-te să vrei să știi mai mult. Mereu mai mult…

La început, aflăm povestea tinerei Sophiei, a cărei tată i-a părăsit când a aflat de sarcina mamei sale. Eva, mama ei, refuză să povestească prea multe despre acea perioadă a vieții sale, amintirile încă dor iar timpul a fost un călău pe măsură. Tot ceea ce știe Sophia este că mama ei a avut un vis: acela de a deveni profesoară de matematică, dar acesta i-a fost brusc întrerupt, în momentul apariției Sophiei, iar toate întrebările legate de tată sunt un subiect cumva tabu.

„Visul mamei, când era copil, a fost să devină profesor universitar de matematică. Adora matematica şi i se părea uşor de învăţat, dar la vârsta de optsprezece ani, la petrecerea aniversară, a făcut o “greşeală” din care, după nouă luni, a rezultat o fetiţă. O mogâldeață pe nume Sophie, cu ochi mari de ciocolată şi zâmbete mai dulci decât mierea. Bineînţeles că tânărul care a ajutat la nașterea acestei minuni a dat bir cu fugiții, pe motiv că el trebuie să îşi termine facultatea. Viitorul lui era cel mai important, aşa că totul rămânea la decizia Evei.”

Și povestea curge cu dorințele Sophiei de a-i înfăptui visul mamei sale și de a excela în matematică urmând cursuri meditative. Mama sa o susține cum poate, iar într-o zi îl aduce ca profesor un student, care să îi ofere lecții suplimentare la matematică. Mathias, un tânăr chipeș ajunge repede în inimă Sophiei, astfel că între ei se leagă o strânsă prietenie. Totul se năruies, însă, la balul de absolvire al Sophiei, aceasta amestecă sentimentele de admirație cu cele de iubire și relația lor se rupe.

Peste 2 ani, o găsim pe Sophie la liceu, locuind la cămin, cu o gașcă de prieteni petrecăreți. Relația ei cu Mathias e de mult timp uitată și tocmai de aceea o surprinde faptul că se întâlnește din nou cu el, din postura de elev-profesor. Karma-i o zdreanță. Surpriza și mai mare este atunci când Robbert, unul dintre prietenii Sophiei, o sărută pe nepusă masă și cei doi devin un cuplu. Oarecum. Iar asta nu este tot, ironia sorții, Sophia începe să primească flori și bilețele, semnate cu P. Cine o fi oare seducătorul anonim?… Cine să fie acest enigmatic, care pare să o cunoască pe Sophia extrem de mult, să știe tot ce face și să îi cunoască pe cei din jurul ei? Dubios, nu? Pe cât de atentă sunt eu, aici, m-a contrariat cumva reacția Sophiei, eu aș fi alertat pe unii pe alții, aș fi vorbit cu cineva despre P, însă ea în loc să fie speriată de P., care poate fi orice obsedat, aceasta se apropie de el și simte că e singurul care o poate înțelege și ajuta. Nu înțeleg apropierea ei… e mistuitoare și induce o autodistrugere inconștientă.

„Bun venit în noul an școlar! Am așteptat destul acest moment şi cred că a venit timpul să descoperi iubirea. E rândul tău să fii sedusă, iubito!

Cu dragoste,

Al tău P!”

Cum autoarea nu ne lasă nici un pic de respiro, aceasta ne propune o nouă turnură, unde mama eroinei o invită la cină, spunând că are o surpriză. Mda, surprise- surprize… Iar surpriza constă în doi musafiri la cină: Hugh, aparent iubitul mamei, și Hunter, un băiat de care Sophie se îndrăgostește la prima vedere, of, iubirile acestea juvenile. Totul decurge bine și chiar se simte, în mod ciudat, apropiată de Hugh, asta până în momentul în care aude o discuție între acesta și mama ei, din care află că Hugh este nimeni altul, decât tatăl ei biologic. Aici acțiunea se derulează la viteza luminii… iar evenimentele merg pe repede înainte! Între Sophie și Hunter se crează o relație destul de neclară, inceartă, însă care o intrigă pe fată și mai mult. Nici pic de inocență în pornirile domnișoarei noastre…

Ca să o ajute pe Sophie să treacă peste durerea cauzată de pierderea mamei, Hugh decide să meargă într-o excursie la Paris. Din acest moment, vor exista o serie de evenimente, printre care deconspirarea lui P. cât și aflarea detaliilor cu privire la părinții ei, nu voi da mai multe detalii, pentru că trebuie să aflați singuri ce se întâmplă în continuare cu Sophie. Dar e un final tânjit de mine……..

Suferință, pasiune, iertare dincolo de rațiune. Acestea sunt lecțiile pe care Sophie le va primi drept cadou de majorat, lecții ce vor avea un impact fulminant asupra unui destin fraged, ce, la o vedere panoramică, nu prevestea niciun obstacol. Interesant, nu? Cert e că m-am îndrăgostit de poveștile de dragoste ce-mi alungă orice urmă de îndoială, și știu că dragostea învinge totul, ca și aici!

„Teoria inocenței” este o carte îmbietoare, pregătită să dea lecții, să arate cărări, o lectură care m-a trecut de la bucurie la suferință, în câteva secunde, ca apoi să îmi aducă zâmbetul pe buze. Este un roman al inițierii în tainele vieții și al maturizării, a experiențelor și a tinereții necoapte, care se bătătorește pe fundalul durerii și al incertitudinii. O carte care nu lasă goluri ci doar le îmbracă în gingășie, iertare și iubire…

“Iubirea … o văd ca pe un copac, cu rădăcini adânc înfipte în suflet, cu un trunchi care crește de la clipă la clipă, de la o experiență la  alta și cu o coroană pe care niciodată nu o poți contura în cel mai mic detaliu.

Iubirea începe din prima zi de viață, fără ca noi să realizăm acest fapt. Ne naștem cu acest lăstar în suflet și el crește, până la un puiet sau chiar mai mare, pe măsură ce înaintăm în viață, de mână cu părinții.”

Păreri cu privire la carte:

  • Teoria inocenței este o poveste plină de sensibilitate și profunzime, despre descoperirea propriei identități, lupta între nevoia de a fi iubit și respectul față de propriile valori. Alina Geambașu – Literatura pe tocuri
  • Florentina Pandelea a reușit să creeze o lectură magică, în care dragostea se îmbină cu drama și suspansul. Personajele au parte de trăiri intense, care se transmit și cititorului. Teoria inocenței este o poveste de dragoste exact așa cum spune și titlul: inocentă. Eva Anca Hamza – Rândurile Evei
  • Teoria inocenței este o poveste intensă despre dragoste și suferință. Într-o lume în care fiecare ascunde câte ceva, Sophie este o apariție specială, o ființă deschisă care oferă iubire sinceră celor care îi ating sufletul. Geo Marcovici – Just reading my books
  • Furtuni pasionale, iubiri misterioase și experiențe dramatice se intersectează captivant în Teoria inocenței aplicate adolescentin. Marius Andrei – Analogii-Antologii

1 comentariu »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: