Petru Racolța: „Citiți poezie bună pentru a vă purifica sufletul, povestiri de ficțiune pentru a vă ascuți imaginația. România are nevoie de prospețime și inventivitate.”

  Petru Racolța și-a început activitatea sa literară încă din 2011, când și-a conceput blogul. Prima carte a fost pentru copii: „Revolta din ogradă”, publicată în 2014. Au urmat „Povestirile unui maramureșean” vol. I și II la Editura Eurotip, Baia Mare, 2016; apoi „Planeta Paradis”, publicată în 2016, primul său roman de ficțiune. În paralel, a publicat constant pe blogul dumnealui cât și în ziarul Graiul Maramureșului, epigrame, cugetări, poezii. Recenta cartea citită a autorului „Versuri pentru suflet și cuget” m-a impresionat enorm, prin închegarea versului cu firescul existențial, artisticul și natura lăuntrice din spatele unei coperți ce atrage atenția. A urmat apoi cartea „Metamorfoza”, un conținut de 4 povestiri fantastice superbe, care demonstrează încă o dată că operele SF românești, scrise de oameni talentați, sunt la fel de bune ca cele ale scriitorilor mediatizați din străinătate. Astfel mi-am manifestat interesul de a afla autorul în toată splendoarea lui adresându-i câteva întrebări personale cât și din acele legate de activitatea sa literară! Vă îndemn alături de mine să-l cunoașteți pe Petru Racolța, un autor drag mie care a cuprins mai multe stiluri și le mânuiește cu o îndemânare ilustră.

****

1. Bună ziua, mulțumesc că ați acceptat provocarea de a vă povesti frumos pentru blogul ”Vorbe pentru suflet”! Pentru persoanele care nu au avut ocazia să vă cunoască, ne puteți spune câteva lucruri despre dvs.?

Am 64 de ani, trăiesc solitar în orășelul meu natal, Seini, din Maramureș, într-o comunitate de oameni minunați și iubitori de frumos, cu care interacționez mai mult virtual. De când mă știu, am fost pasionat de preocupări care cer răbdare și devotament: literatura, jocul de șah și… pescuitul. La vârsta asa și în aceste vremuri, pentru ultimele două nu mai am condiții în a le practica (în primul rând, lipsa partenerilor potriviți), de aceea îmi canalizez energia doar pentru citit și mai ales pentru scris.

2. Când și cum a apărut pasiunea pentru scris?

Am simțit dorința să creez povești încă din primii ani de școală generală. La început compuneam spontan povetiri pentru a-mi adormi colegii din dormitorul internatului, iar în gimnaziu îmi umpleam caietele cu texte despre haiduci imaginari, copii temerari care deveneau eroi prin faptele lor, versuri de dragoste dedicate profesoarei de limba română, cel mai devotat și apreciat cadru didactic de la Jucu de Sus.

3. Ce ne puteți spune despre cărțile pe care le-ați scris până acum? Ce v-a inspirat?

Aș putea da ”vina” pe Muză, cum se obișnuiește printre creatorii de literatură, dar cred că explicația este ceva mai realistă. Am avut o viață grea și tumultoasă, am trecut prin multe cumpene în care ea se putea întrerupe subit, am cunoscut mulți oameni care m-au marcat într-un sens creativ, iar asta m-a determinat să-i imortalizez prin scris. Acesta a fost începutul, după care imaginația mea și-a cerut, la rândul ei, dreptul la exprimare. Iar pentru că această ocupație îmi făcea și plăcere, a fost firesc să dau curs imboldului. Povestire după povestire, capitol după capitol… nici nu mi-am dat seama câte s-au adunat.

4. Cât de importantă este cercetarea pentru dvs., atunci când scrieți o carte?

Depinde de subiectul cărții sau a nuvelei, dar caut mereu să nu încarc povestirea cu cuvinte tehnice sau date mai puțin cunoscute de majoritatea cititorilor. Totuși, pentru unele lucrări a trebuit să mă documentez de pe internet, cum este nuvela ”Spirit călător” (e vorba de amestecul de licori prin care personajul principal putea să-și desprindă spiritul de trup) sau romanul ”Planeta Paradis”, în ce privește călătoria prin legendara ”gaură de vierme”. Sunt excepții, pentru că eu vreau să fiu înțeles de toți cititorii, fără ca ei să apeleze la lămuriri din alte surse.

5. Aveți nevoie de un loc special unde să scrieți?

Nu cred că locul mă afectează în vreun fel. Aproape întotdeauna am scris acasă, singur și cu televizorul pornit. Dar am compus la fel de bine și în recepțiile unor hoteluri, chiar dacă lumea mă privea ca pe un ciudat care n-are altceva de făcut decât să stea câte patru-cinci ore în fața calculatorului, fără să socializeze sau măcar să răspundă la salut. Lumea din jur nu mai exista pentru mine.

6. Mai aveți și alte planuri literare pe care le țineți ascunse de ochii curioșilor?

Nu-mi stă în caracter să țin ascuns vreun proiect, dar visuri am și eu, ca orice om.Sunt cât se poate de transparent pe blogul meu, unde-mi apar pentru prima dată toate textele și versurile. La fel și gândurile, speranțele, emoțiile de moment…

7. Ați putea adapta pentru viitor un alt stil literar?

Nu m-am gândit la asta. Țelul meu e să mă perfecționez în stilul care mă caracterizează și care-mi face plăcere. Dacă timpurile vor cere o altă abordare, iar eu o voi percepe cum se cuvine, nu-i exclus să mă adaptez.

8. Câte lucrări nepublicate sau neterminate aveți?

Am un roman terminat și care sper să apară anul acesta (”Fetița care visa pentru alții”), o nuvelă (”Occident Express”) și un alt roman (nuvelă?) în lucru: ”Pe urmele tatălui”. 

9. Participați la evenimente literare? Dacă da, care a fost ultimul la care ați fost?

Am participat la toate lansările de carte ale creatorilor seineni (și n-au fost puține). Ultima a fost a cărții mele ”Metamorfoza”, pe 15 ianuarie. Aștept cu speranțe să intrăm în normalitate și să ne adunăm la alte evenimente de acest gen.

10. Ați putea să ne recomandați câteva cărți pe care oricine ar trebui să le găzduiască în bibliotecă?

Am cunoscut tot felul de cititori, cu gusturi diferite, dar la fel de apreciabile. Eu sunt pasionat de aventuri, ficțiune și poezie, deci aș recomanda astfel de cărți, în primul rând din literatura clasică. Dintre scriitorii contemporani, cred că Stephen King n-ar trebui să lipsească.

11.Care e cea mai mare provocare din viața unui scriitor din România, în opinia dvs.?

Pot să spun care e cea mai mare provocare pentru mine: să găsesc o editură care știe, vrea și poate să-mi promoveze cu succes cărțile. Probabil că mai e nevoie de timp, fiind încă un autor tânăr, dacă mă gândesc că am început să scriu târziu.

12.Enumerați-ne  cărțile dvs. publicate până la momentul actual!

Revolta din ogradă, Povestirile unui maramureșean (vol. I), Planeta Paradis, Povestirile unui maramureșean (vol. II), Versuri pentru suflet și cuget, Metamorfoza.

13.Unde vă pot urmări cititorii activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?

Activitatea constantă o am pe blogul meu, dar am apariții sporadice în cotidianul ”Graiul Maramureșului”, precum și în revista ”Helion”. Primele patru titluri pot fi cumpărate de la editura Siono (prezentă și pe facebook), iar ultimele două, de la editura Pavcon (dar și prin Emag sau alte magazine virtuale sau fizice).

14. Un mesaj pentru cititori!

Citiți poezie bună pentru a vă purifica sufletul, povestiri de ficțiune pentru a vă ascuți imaginația. România are nevoie de prospețime și inventivitate.