Sări la conţinut

Ioan Adrian, poetul care m-a cucerit cu desăvârșire prin opera sa!

  Ioan Adrian este din Arad, de pe malul Mureşului. A început să scrie poezie încă de la 16 ani. A publicat în reviste doar pe internet. De exemplu revista „Confluenţe literare“„Universul culturii”… A publicat câteva cărţi de poezii la diferite edituri de prin ţară: Iaşi (Editura Timpul), Timişoara, Oradea, Bucureşti; cât și două cărţi de poezii în limba engleză, „For A Coffee…“„A Poet’s Quest“. În palmaresul autorului se numără o serie de cărți cu o emotivitate și originalitate superbă, m-am delectat de ceva timpul cu cartea „Dans de Florar”, urmată apoi de lucrarea „Regăsiri”, o unduire a gândirii cu lâncezirea în numele frumosului, apoi cu cartea „Contemplații”, o efervenscență de emoții trăite prin rimă, cu minunata cartea „La o cafea…„ și nu în ultimul rând atenția mi-a fost absorbită de cartea „Câmp de maci”, de fapt prima din palmaresul autorului.

Cum eu sunt o împătimită a versului scris, iar operele autorului nu îmi sunt deloc străine, am avut curiozitatea de a afla poetul în toată splendoarea sa. În toată profunzimea care se simte în orice interacțiune a sa cu versul, cu unduirea cuvântului prin rimă, prin istoric, prin teatru, prin epic. În cele ce urmează, vă invit să îl cunoașteți mai bine pe scriitorul Ioan Adrian, poetul care m-a cucerit cu desăvârșire prin opera sa.

Vox populi, vox dei
Vocea celor, ce fug de răspundere
E vocea zeilor dispăruți, uitați;
Iar vocea poetului ce îşi caută
O intrare în trivialitatea
Cotidiană? Adevărurile pier
Înainte de a putea atinge
Sufletele înfometate, vocea
Înțelepciunii de milenii strigă
În surdină şi nu poate răzbate
Discriminările multiplelor voci
Damnate la determinată‐osândă;
Şi cea mai plăpândă voce trebuie
Ascultată; vociferări clădite
Pe prejudecăți ne vor asurzi.

****

1. Bună ziua, mulțumesc că ați acceptat provocarea de a vă povesti frumos pentru blogul Vorbe pentru suflet!

Mulţumesc pentru invitaţie.

2. Pentru persoanele care nu au avut ocazia să vă cunoască, ne puteți spune câteva lucruri despre dmn?

„Scriitorul trebuie să fie pentru opera sa ceea ce este Dumnezeu pentru creaţie: pretutindeni simţit, dar niciodată văzut”, a spus Gustave Flaubert, de aceea prefer ca poemele mele să vorbească pentru mine.

3. Când şi cum a apărut pasiunea pentru scris?

Mai întâi a fost pasiunea pentru citit, ceea ce a pornit în mine un mecanism, de a reflecta asupra celor citite, pentru ca apoi de a răspunde celor citite, aşadar a luat naştere un dialog; am început să scriu din necesitatea de a răspunde autorilor pe care i-am citit, decisiv a fost Eminescu, care a reuşit să sensibilizeze o parte a sufletului, pe care abia prin el am descoperit-o. Scrisul a devenit un ţel, acel ţel al romanticilor, de a înălţa omul deasupra condiţiei sale. Scrisul este o misiune, de a deveni omul, aşa cum poate Dumnezeu ar vrea ca acesta să fie, ceea ce doreşte şi Cristos, salvarea sufletului din starea de neputinţă; prin aceasta îl văd şi pe Cristos un romantic sau invers, romanticii vor să împlinească ceea ce El a vrut, însă prin poezie, prin artă. „Locul lui Cristos este într- adevăr alături de poeţi,” a spus Oscar Wilde, locul meu este printre romantici, chiar dacă epoca lor în aparenţă a apus. Romantismul va pieri abia, când ultimul om va renunţa la ultimul său vis.

4. Ce ne puteți spune despre cărțile pe care le-ați scris până acum?

Am publicat mai multe cărţi de poezii, prin care am abordat mai multe teme, iubirea fiind în centrul tuturor şi prin aceasta încerc să abordez marele necunoscut, care este omul. Dacă Balzac a încercat să creeze acea operă monumentală cu numele de „Comedia umană” sub formă de romane, eu încerc să o fac în poeme. Cărţile, luate în ansamblu sunt un tot unitar, care este încă în devenire, cu fiecare nouă carte, sunt adăugate mai multe bucăţele de puzzle, care cândva, împreună, vor putea da o privire de ansamblu, fiecare poezie reprezintă o bucăţică, toate împreună vor forma în cele din urmă un tablou, care va fi mai mult sau mai puţin desăvârşit. Ca şi romantic,  am dăruit acestui tablou un caracter dual, în el se va vedea realitatea, dar şi ceea ce este de căutat, de împlinit, este deci un proiect în lucru. Am publicat şi o piesă de teatru, „Jeanne”, având-o ca protagonistă pe Jeanne D’Arc, este prima parte dintr-o trilogie. Mi-am dorit să scriu o piesă istorică şi am ales-o pe Jeanne, datorită fascinaţiei pe care ea încă îl emană şi acum după cincisute de ani.

5. Ați cochetat și cu alte stiluri sau ați rămâne fidel poeziei? 

Poezia este cea mai înaltă formă de literatură, în poezie caut să exprim sublimul, atât al emoţiei cât şi al raţiunii, pe de altă parte am scris piesa de teatru tot în versuri. Dacă aş scrie un roman, l-aş scrie, să zic aşa, poetic.

6. Ce alte pasiuni mai aveți pe lângă scris?

Călătoresc. Vizitez locuri cu însemnătate istorică sau artistică, prin Franţa, pe urmele lui Jeanne D’Arc, de exemplu sau ale lui Van Gogh.

7. Obișnuiți să scrieți zilnic sau cu pauze?

Depinde de inspiraţie, am mereu cu mine un carneţel pentru poezii sau însemnări.

8. Mai aveți și alte planuri literare pe care le țineți ascunse de ochii curioșilor?

Voi continua să scriu la trilogia lui Jeanne D’Arc, am în minte idea unui roman, mai de amploare.

9. Vă îndemn să ne sugerați câteva recomandări literare pentru cititorii blogului Vorbe pentru suflet?

„Citeşte pentru a trăi”, a spus tot Gustave Flaubert, de aceea fiecare ar trebui să citească doar ceea ce simte că îi place. Eu citesc cu plăcere biografiile marilor scriitori, mai ales romanticii, dar şi alţii, poeţi, romancieri, autori de teatru sau filozofi, aş putea enumera pe câţiva: Grazia Delleda, Sigrid Undset, Selma Lagerlöf, Luigi Pirandello, William Faulkner, Eugene O’Neill, Ibsen, Ortega y Gasset, William Faulkner, Heinrich Böll, Robert Musil, Canetti, Goethe, Hölderlin, von Kleist – Michael Kohlhaas, Gottfried Keller, Nietzsche, Wilhelm Raabe, Hesse, Hofmannsthal, Kafka, Thomas Mann, Ödön von Horvath, Max Frisch, Aristotel, James Joyce , Jack London, Herman Melville, Mark Twain, G. B. Shaw, Descartes, Alexandre Dumas, Eugen Ionescu, Albert Camus, Simone de Beauvoir, Arthur Rimbaud, Luigi Pirandello, Cervantes, G. G. Marquez, Ibsen, Dostoievski, Gogol, Puşkin, Cehov, Immanuel Kant, Kierkegaard, John Stuart Mill, Schopenhauer, Gadamer, Martin Heidegger, Karl Jaspers, Knut Hamsun, Théophile Gautier, Walter Scott, Saul Bellows, Octavio Paz, Spinoza, Adam Smith, Henry Bergson, Marcel Proust, Martha Bibescu – La bal cu Marcel Proust, Erwin Schrödinger – Ce este viaţa? Spirit şi materie, Ingeborg Bachmann, Italo Svevo – Senilità, John Keats, Abbé Prevost, Borges, Albert Schweitzer, Henrik Sienkievicz, D. H. Lawrence, Marc Aurel, Max Weber, Elio Vittorini, C. J. Cela, Karl Popper, Thomas Bernhard, Carson McCullers, Halldor Laxness, V. S. Naipaul, Maria Vargas Llosa, Hašek, Kenzaburō Ōe, Fernando Pessoa, Erich Kästner, Gesualdo Bufalino, Yasunari Kawabata, Sinclair Lewis, Roland Barthes, John Dos Passos, Thomas Pynchon, Francis Bacon, William James, Karl Phillip Moritz, Grimmelshausen, Sfântul Augustin, Gustave Le Bon, Petron, Thomas Hobbes, Émile Zola, Seneca, Julio Cortázar, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo, Johann Gottlieb Fichte, Władysław Reymont, Michelangelo, William Shakespeare, J. von Eichendorf, Ernst Maria Remarque, Michail Bulgakow, Susan Sontag, Michel de Montaigne, John Steinbeck, Arthur Schnitzler, Demostene, Molière, Steven Weinberg, Alvin Toffler, Dante, Thomas Aquino, Anselm de Canterbury, Umberto Eco, Étienne de La Boétie – Discours de la servitude volontaire, E.T.A. Hoffman, ca să închei cu Byron, Schiler, Novalis… şi tot nu i-am numit pe toţi…

10.  Unde vă pot urmări cititorii activitatea şi de unde pot cumpăra cartea? 

Cartea mea de poezii Ioan Adrian – „Dans de Florar” se poate cumpăra la librăria Mihai Eminescu din Bucureşti, sper că şi alte cărţi vor fi curând disponibile, tot aici.

11. Un mesaj pentru cei care vă citesc!

Vă doresc lectură plăcută în continuare şi vă încurajez să puneţi pe hârtie gândurile şi emoţiile voastre.

Împotriva timpului
Scriu pentru a opri timpul să curgă,
Scriu pentru a‐l imprima în hârtie,
Cerneala ce‐a pictat o literă e
Sigiliul prin care închid momentul,
Durerea, iubirea în aici şi‐acum.
Martoră‐mi este clipa devenită
Aievea, încarnată‐n neuitare,
Că mi‐am pus sufletul tot în serviciul
Mărturiei adevărului, toată
Ființa, cutia de rezonanță,
Mi‐a vibrat în toate gamele date
De viață, minore sau majore, scriu
Pentru a smulge timpului victoria
Asupra spiritului născut din el.

Sursa foto: arhiva autorului

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: