Sări la conţinut

Citind-o pe Delia Sofer. Cartea „Septembrie în Shiraz”

Delia Sofer s-a născut 1972, în Iran, de unde, de la zece ani s-a refugiat împreună cu familia sa în Statele Unite. Și-a luat masteratul în literatură la Sarah Lawrence College, iar pentru romanul său de debut  „Septembrie în Shīrāz” , nominalizat la Orange Prize  2008, a fost distinsă cu Whiting Writers Award. Delia Sofer a petrecut câțiva ani în Yaddo, o comunitate artistică din Saratoga Springs, iar în prezent locuiește în New York.

Astăzi am decis să scriu despre această ultimă lectură, mi-a trecut ceva vreme să mă hotărăsc ce să scriu despre ea, după cum deja mi-am închipuit odată citit Teheran am înțeles că nu mă v-a aștepta o lectură degajantă. Însă într-o manieră sau alta citind despre atrocitățile de „acolo” am fost cumva pregătită moral că în cartea ”Septembrie în Shīrāz”  voi vedea latura acelei lumi străine nouă. O lume în care unele familii, la fel bucăți ai unei societăți defecte, ajung să fie distruși și divizați, înjoșiți, nedreptățiți și forțați să se despartă unii de alții, să îndure chinuri fizice și suferințe purtate în ani.

Septembrie in Shiraz - Dalia Sofer - Libris

  În perioada dificilă a revoluției din Iran, negustorul evreu de bijuterii Isaac Amin este arestat și acuzat pe nedrept de spionaj. Acesta trece cu greu perioada de încarcerare, și tortură, iar timp de un an familia neștiind dacă mai este sau nu în viață înfruntă cu greu decăderea afacerilor și a statutului, toți se cam întorc cu spatele la ei. Astfel sunt nevoiți să supraviețuiască într-o oarecare măsură.

Dintr-o poveste în alta dramatismul romanului curge dintr-o luptă fără sens, dintr-o nenorocire în alta. Romanul este structurat pe mai multe planuri narative, fiecare dintre acestea urmărind viaţa celor patru membri ai familiei Amin, care, deşi trăiesc în locuri diferite, resimt din plin drama familiei: Isaac, Farhaz, Shirin şi Parviz.

Cu toată dezlănțuirea, într-un  Iran cuprins de groază, și de clocotul islamist, familia de evrei se vede în situația de a accepta, de a-și purta necuvintele precum pietre de moară, de a învața versete din Coran și a le cita pentru a-și înmuia sentința, de a adopta portul musulman, practic de a-și subjuga esența, în vederea supraviețuirii. Măcar o zi.

„Absenţa, se gândeşte Shirin, e verişoara morţii. Într-o zi ceva e aici, a doua zi nu mai e. Abracadabra. Însă ei nu i-au plăcut niciodată trucurile de magie. Magicienii o neliniştesc, asistenţii lor la fel. În fond, ce fel de om s-ar oferi de bună voie să fie şters? Oare există pe undeva o şcoală pentru asistenţii de magicieni? Şi daca da, elevii primesc o diplomă în a nu fi?
Ce se întâmplă într-o casă plină cu non-fiinţe? Dacă asemenea tatălui ei, ar dispărea şi ea, şi mama ei şi Habibeh într-o bună zi? Casa, bineînţeles nu şi-ar da seamă. Asta ar fi partea tristă. Casa ar continua să existe. Zidurile ar rămâne la locul lor, uşile ar fi pregătite să fie închise şi deschise. Farfuriile şi paharele ar rămâne şi ele , deşi n-ar mai avea cine să mănânce şi sa bea din ele. Scaunele ar rămâne pe locurile lor, iar acele ceasurilor ar continua să se mişte, la fiecare miez de noapte, luând-o de la capăt, ca şi cum fiecare zi care se sfârşeşte nici n-ar fi existat.”

 „Septembrie în Shīrāz” este un roman care te tulbură la propriu, care îţi provoacă sentimente contradictorii a unei lumi în care cu greu aș trăi, care te face să-ți pui întrebări, dar care te ţine cu sufletul la gură până la ultima pagină. Mai pui că această carte e sângele și agonia unei povești adevărate îndurate chiar de autoare și familia acesteia! Recomand cartea! E o istorie, e o pecete a unui neam și a unui glas ce strigă către o nație întreagă!

 ” Când venea luna septembrie, el își făcea bagajele și pleca spre nord, spre Teheran, știind că după opt luni avea să se întoarcă. Lunile de septembrie în Shiraz, spre deosebire de acest septembrie, purtau promisiunea unei întoarceri.”

 Ale cui oare? … De ce?

Critici literare:

  • „Un roman de debut curajos și plin de compasiune.” The Weekly Standard
  • „Captivant… liric și uneori obsedant.” Washington Post

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: