Sări la conţinut

Mircea Eliade și Alfabetul iubirii!

Astăzi îl sărbătorim pe marele scriitor  Mircea Eliade (n. 13d. , Chicago, SUA; a fost istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filosof și profesor român la Universitatea din Chicago, din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetățean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică variată. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite. Este membru post-mortem al Academiei Române (din 1990). Astăzi e un motiv în plus să cinstim opera scriitorului!

Întotdeauna când iubim, concepem dragostea ca fiind singura sursă de fericire şi fiind eternă iar persoana iubită fiind iubitul etern. Sunt frecvente expresiile „te iubesc până la moarte”, „te voi iubi mereu”… Dar trecerea timpului aduce cu sine o formă de cunoaştere care ne demonstrează că cele afirmate şi crezute odată cu tărie se spulberă încet – încet în vreme. Apare o altă „dragoste eternă”, un alt „iubit veşnic”. Iubirea rămâne aceeaşi, iubirile se schimbă. Moarte şi înviere. Şi din nou moarte.

Adevăr

Daca adevărul nu se află prin dragoste, oriunde s-ar afla el, nu mă interesează.

Bărbat

Camaraderia dintre un barbat și o femeie tânără este posibilă numai dacă amândoi sunt foarte inteligenți sau dacă amândoi iubesc. Altminteri, este o simplă tovărășie mai mult sau mai puțin insipidă, foarte puțin interesantă sufletește, sau o etapă preliminară a unei legături tot atât de puțin interesante. Iar prietenia între un bărbat și o femeie tânăra este, de asemenea, un mare vânt, cu majuscule, dacă nu e alimentată de inteligență și susținută de dragostea pe care fiecare din ei o poartă unei alte persoane.

Călătorie

Cea mai prețioasă călătorie este aceea către sufletul nostru, către noi înșine. Călătorie ce o facem în singurătate.

Dragoste

Dragostea, cât ar fi de mare, nu poate satisface niciodată.

Nici un om nu decide în dragoste. Aşa se petrece cu toată viaţa; numai întâmplarea alege, ea adună şi desparte, mai ales în iubire, şi aceasta e tragic, e inuman; că întâmplarea decide mai ales în iubire.

Nu pot cunoaşte adevărata dragoste, decât depăşind-o.

Extaz

Lucrul acela elementar – sentimentul că ești iubit – trebuie necontenit verificat, căci o singură îndoială, o singură greșeală surpă totul în nebunie și extaz.

Femeie

O fată mă interesează prin virtuțile si viciile ei. Când le cunosc, mă dezgustă. În cele mai nebunești îmbrățișări, eram indiferent. Luciditatea mea deschidea mii de ochi noi și savura priveliștea membrelor desfăcute sau incinerate. Am iubit prea mult metafizica pentru a nu ajunge un apropiat al fetelor. Și cu cât mă apropiam mai mult, cu atât eram mai liber și mai calm în gândurile mele.

Întotdeauna am căutat partea îngerească sau diavolească din ea. Sexul, pentru mine, nu e decât o libertate în plus și o dogmă pe care o pot verifica sau anula. Am spus, am trăit prea mult în metafizică. Acesta este drumul către pierzanie sau victorie prin femeie.

Să fii femeie şi spirit în acelaşi timp, să-ţi păstrezi intacte toate izvoarele pasiunii şi ale senzualităţii, dar să le ghidezi prin inteligenţă, prin nuanţe, prin fantezie…

Gelozie

Rareori cred că se degradează mai penibil un bărbat ca într-o criză absurdă de gelozie.

Himere

Omul se naște și moare în singuratate absolută, dar această singurătate e populată de vise, de himere și de iluzii.

Ispita/ Iubirea

Setea trupurilor noastre a fost greu de stins atunci. Parcă nu mai era îmbrățișare contopirea aceea din urmă, când cu adevărat se topeau contururile, dispărea carnea, ne uitam respirația, mistuiți amândoi de o singură – însângerată și nesățioasă – gură. De mai multe ori am nădăjduit că la capătul răpirii aceleia vom întâlni împreună, moartea. N-am știut că poate fi atât de ispititoare moartea, atât de caldă – voluptate fără spasm, beatitudine fără strigare.

Te-am iubit așa cum m-ai iubit și tu, ca un nebun, ca un strigoi, fără să înțeleg ce fac, fără să înțeleg ce se întâmplă cu noi, de ce am fost ursiți să ne iubim fără să ne iubim, de ce am fost ursiți să ne căutăm fără să ne întâlnim…

Întotdeauna

Asta se întamplă întotdeauna: ţi se pare că iubita seamănă cu tot ceea ce ţi se povesteşte despre dragoste. Dar poate că de data aceasta seamănă într-adevăr.

Joc

Nu învăț regulile jocului. Cred că nu l-aș mai putea juca.

Libertate

Fiecare om vrea să fie liber în viață, dar toți fug de consecințele libertății lor.

Mireasa

Iubita mea, mireasa mea, te-am iubit așa cum m-ai iubit și tu… Vreau să-ți mărturisesc că nu te-am iubit decât pe tine. Nu ți-am arătat-o, poate, niciodată, dar nu te-am iubit decât pe tine. Și în după-amiaza asta am înțeles de ce. Uitasem ceva și fusesem nebun, fusesem orb, n-ar fi trebuit să uit. Și-acum trebuie să-ți spun. Nu te-am iubit decât pe tine, dar trebuie să-ți spun. Nu te-am iubit decât pe tine.

Nu cunosc pe nimeni…

Nu cunosc pe nimeni care să fi spus vreodată: „te iubesc în momentul de faţă, dar asta nu reprezintă o garanţie că mâine voi simţi la fel. Hai să stoarcem prezentul, dragostea mea va aparţine în curând altcuiva.

Odihna

Iubesc până la demență nopțile și rătăcirile prin mahalalele întunecate. Iubesc nu numai faptul cosmic în sine – ci însuși regimul nocturn al spiritului, abandonarea în întunericul neființei, în adâncurile telurice, ori matricea tuturor virtualitaților și odihnelor.

Pierdere

Cum te-aș putea eu pierde pe tine, când tu ești soarele meu, când razele tale mă încălzesc pe acest drum de țaă? Cum să uit eu soarele?

Regret

Este un lucru imoral să-ți păstrezi o imagine perfectă în memoria unei femei. O izolezi, prin asta, o rupi de viață; atâția bărbați de care s-ar fi apropiat liberă, poate fericită, dacă ai fi avut grijă să faci ordine în memoria ei, să te prezinți amintirii destul de mediocru și de vulgar, ca ea să nu fie nevoită să te regrete.

Suflet

Nu mai era sete trupească aceea, ci sete de mine tot; ar fi vrut să treacă în mine toată, așa cum trecuse sufletul ei.

Sufletul feminin e pasiv, aşteptând să fie fecundat de spiritul şi valorile masculine.

Tragedie

În realitate, tragedia vieții mele se poate reduce la următoarea formulă: sunt un păgân, un perfect păgân clasic care vrea să se creștineze. Pentru mine, ritmurile cosmice, simbolurile, semnele, magia și erotismul există mai mult și într-o formă mai imediată decât problema redempției.

Ura

Viața e ca o femeie pe care o iubești și care te înșeală. Toată ura ce o îndrepți împotriva ei e în fond tot dragoste…

Vis

Ai fost un prost. Nu trebuia s-o visezi, trebuia s-o iubeşti.

Couples sessions inspiration and ideas. Find inspo for engagement and wedding photos. Poses, outfits, and photos. Photographs of couples in love and posing for the camera. Bride and groom photos, the big day, capture the moment

Sursa foto: pinterest.com

2 comentarii »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: