Sări la conţinut

Trăiește clipa!

Cu siguranță și tu, ca și mine ai uitat să te bucuri de viață uneori, mergem fantomatic cu ochii închiși în speranța de a nu vedea coborârile ce dor, căzăturile ce ne apasă dar și reproșurile mute, însă mai sunt momente când în crunta suferință ne reamintim să prindem firul nădejdei, a visului și a înclinației spre bine. Sau poate cine știe, niciodată nu te-ai bucurat din plin că ești parte din acest minunat Univers și că ai atâtea posibilități pe care cu siguranță încă nu le-ai descoperit. Poate ți-ai neglijat o viață întreagă visul, năzuințele, înclinațiile și voințele încă plăsmuite din copilărie, și ai trăit mai mult pentru alții decât pentru tine, din nevoia de a fi cu cineva, de a te apropia, însă trebuie să fii conștient de faptul că timpul pe care îl are fiecare este limitat, să vrei să faci într-un timp scurt ce n-ai făcut o viață întreagă e bizar. De aici încolo,, trăiește clipa” sau ,,memento mori’’- amintește-ți că vei muri, nimeni nu e nemuritor, iar viața veșnică o au în credință doar duhovnicii, trezește-te din depresie sau o să ajungi să nu te mai recuperezi din trecutul „ratat”, și viața ta va ajunge să devină o sumă de clipe minunate sau cel puțin așa cum ți le dorești, condensat până când drumul se încheie.

Uneori trebuie să te lași dus de val, să plutești acolo unde te duce hazardul. Să te pierzi pe o cărare care nici nu știi că-ți va fi menirea ta spre frumos. Pierdem prea mult timp planificând, tocim reguli și uităm calea sufletului, așa încât trecem cu vederea prezentul. Ne adâncim sau în cuvinte mari sau în dezolanțe grăitoare, muncim pentru fizic ignorând cu desăvârșire împlinirea calmului sufletesc, apreciem în ansamblu anul dar nu putem inmortaliza o singură clipă.
Anul acesta ce abia sa început am planuri cu duiumul, dar înaintea la tot și la toate voi profita la maxim de ceea ce-mi oferă mica secundă a unui infinit de praf de stele, voi încerca să-mi fac mai puține planuri și să trăiesc mai intens, nu că aș avea puține încercări ci din simplul motiv de a simți tot ce se întâmplă, pe viu și cu dorințe fixe de a da startul unor noi principii de memorare, nu poze în șiruri ci tatuaje pe inimă cu frumos și iubire în numele a ceea ce semnifică o singură secundă din viața mea. Nu de alta, dar nu mai vreau să adun mormane de poze fiind doar spectator al evenimentelor, nu mai vreau regrete și păreri de rău în suflet, … de a fost și s-a dus…. ci vreau developări de amintiri care îmi vor face culcuș cald în anii ce vor urma și în relatarea întâmplărilor mele pomenite mai târziu cu drag. Momente care îmi vor fi lumină pentru zile mohorâte când dorul tinereții îmi v-a fi pierdut în ani. Nu mai vreau planuri grandioase, vreau sentimente la zi, vreau să-mi trăiesc orice clipă amănunțit, fără reticențe și stai… că nu am planificat! Nu vreau să fixez date și să controlez totul, vreau ca iubirea și fericirea să se furișeze, vreau ca să fiu surprinsă, luată pe neașteptate, de evenimente memorabile, de întâmplări ci-o să-mi dea viața peste cap, de oameni ce o să însemne mult pentru mine, de clipe ci-o să-mi facă inima s-o ia la galop. Dar toate vor veni la timpul potrivit, iar eu acum și aici o să-mi trăiesc clipa…… dar tu?

barinenedax: “ Gelmezsen eğer mevsimi nereden bilecekler. Sahil seni, rüzgar seni, akşam seni bekler… Nafiz Çamlıbel ”Sursa foto: pinterest.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: