Sări la conţinut

Zâmbesc!

Cu trecerea anilor am învăţat să nu alerg în van după fericire, să nu caut acolo unde nu e și să nu trag din oameni precum ar fi unica mea șansă la mai bine. Poate așa ne simțim mai puternici căutând ceva nuștiu ce, nu știu unde. Poate asta ne dă o credibilitate a faptului că suntem vii, prin căutările continui. Dar de ce să alergi după fericire? E ca şi cum te-ai afunda într-un hău, cu cât înaintezi cu atât bezna e mai teribilă, cu cât strigi mai tare cu atât usturimea deziluziilor te asurzește, cu cât te afunzi în necunoscutul înnegrit cu atât e mai multă tristeţe. Trebuie să stai liniştit, sau să aștepți o rază de lumină din negura întunecimii. Nu poți mereu să te joci cu teama, nu poți mereu să tai în carne vie din nuștiu ce motive de îndurerare, nu poți să mergi pe nisipuri mișcătoare în încrederea de a nu pica în plasa neștirilor, viața să știi că e mai mult de atât.  

Și nu trebuie să uităm că tot ce faci în viaţă ţi se întoarce, ca un bumerang distrugător de cele mai multe ori, ce-i drept că pe diferite căi și în diferite momente, de multe ori în cele mai nepotrivite clipe, dar mereu revine cu o formă mai puternică. Tu alegi dacă ceea ce ţi se întoarce este bucurie sau un necaz. Faci bine, primeşti bine, faci rău ai parte de rău. Este un cerc ce se învârte continuu. Doar noi putem fi cei care făurim ceea ce vom primi la un timp fix, doar noi alegem ce dăm din noi, ce smănăm pentru a primi la rândul nostru; alegi zâmbete vei primi înzecit, alegi bucurii, vei avea lumea la picioare, alegi să faci bine vei avea parte doar de bine de acum înainte. Și crede-mă nu e atât de greu să faci un dar, să împarți zâmbete, că dai din bucuria ta mai departe, chiar nu e dificil necondiționat să faci o bucurie, să accepți o dăruire de bine. Suntem înconjuraţi de bine şi de frumos doar că suntem prea grăbiți în goana existențială. Orice mică fărâmă de viaţa ne poate aduce o bucurie, doar fă acel stop necesar pentru a vedea lumea cu alți ochi. De ce să nu zâmbim? Oare avem motive să fim triști? Și chiar dacă am avea nu suntem îndreptățiți să fim în plasa angoaselor. Și cât mă rog ne costă un zâmbet? Chiar există oameni care sunt atât de săraci încât nu pot oferi un zâmbet? Nu cred, chiar nu! Îndemn să zâmbim, din inimă, cu sinceritate, cu gura până la urechi, cu naivitatea unui copil! Azi eu am, și propabil și tu ai mii de motive să zâmbeşti, la fel şi mâine şi în fiecare zi! Și să știi că zâmbetele sunt molipsitoare. Veselia e acaparatoare. Iar starea de bine e ca un leac pentru suflet. Dacă eu sau tu zâmbim vor zâmbi și cei din jurul nostru și atmosfera va fi una destinsă, oriunde nu am fi, chiar și cei mai ascunse firi vor privi zâmbetul nostru ca o încurajare de a ne vorbi, de a însenina ziua prin frumosul nostru chip al fericirii necondiționate.

Nu uita să zâmbești cât mai mult. Din inimă. Cu siguranță ai cel puțin un motiv pentru care să zâmbești. Poate și o mie….. Împarte multe zâmbete în fiecare zi, în orice clipă, alege să fii motivul pentru care cineva a zâmbit azi și altcineva va zâmbi mâine, ca într-un lanț al fericirii. Într-o lună vei fi înconjurat de oameni care zâmbesc datorită ție!

Sursa foto: pinterest.com

2 comentarii »

  1. WoooW ce Frumos, ce gânduri bune și vesele !?
    Nici nu poți să mai stai trist la astfel de cuvinte..
    Mulțumesc Cristinuco, La Mulți Ani dacă n-am zis și acest an să-ţi aducă doar bine, sănătate și fericire alături de cei dragi ai tăi !

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: