Sări la conţinut

Ne plouă…

Puțini sunt aceia care o iubesc. Puțini sunt cei care o înțeleg. Puțini sunt cei care o apreciază. Și totuși ploaia e metafora vieții, a sentimentelor și a mentalului. E muzică și suspine. E concepția noastră despre univers. E legătura noastră cu cerul. Tablou retușat la nesfârșit, sunete melodioasă, ploaia e pretextul pentru a visa, pentru a evada din cotidian, pentru a ne bucura de senzații și sentimente, și pentru a ne retrage într-un colț cald al sufletului. Când avem mintea ocupată, cerem dezgolire. Când avem spiritul senin și simțurile treze, apreciem frumusețea desăvârșită a naturii. Prin ploaie. Cu discreție, așa ar trebui să stăm în fața ploii, cu o deosebită atenție ar trebui să ne anunțăm prezența. Cu admirație să o cinstim.

Observați scenele din timpul ploii. Observați ilaritatea. Observați culorile captate pe viu cu precizia unui pictor, a unui fotograf dornic de senzație, observați sunetele ce doar urechea unui muzician ar putea-o reda. Observații unicitatea. De fiecare dată. Descoperiți momente de eternitate în fulgerul unei clipe. Observați despicăturile cerului. Observați neclaritatea din clarul ceții. Surprindeți lumea impresiilor în mișcarea ploii, apreciați-i farmecul extrem, caracterul fragmentar și vraja.

Ploi mărunte și dese, lungi și scuturătoare, delicate și rapide, voluptoase și sălbatice de mângâietoare, umede și calde, efemere sau fără sfârșit, răcoroase sau reci ca gheața, ploi care ne înțeapă pielea, ne îngheață, ne împrospătează… 

Toate aceste ploi, noi le simțim cu ochii, ele ne ating cu prezența lor. Noi le primim pe piele, ele ne descântă. Atâta senzualitate… Atâta dezlegare… E nevoia de a simți, nevoia de a atinge, nevoia de a gusta. Și toate aceste nevoi înlocuiesc până și nevoia de a vedea. Să fii în contact cu ploaia, să i te abandonezi, să-ți dai timp ca să trăiești, ca să întipărești în tine asemenea momente de bucurie: să te dedici analizării, rafinării și îmbogățirii acestor percepții… viața are atâtea să ne ofere! Doar trebuie să le primim. Nu refuzați această plăcere! Ploaia ne învață să ne trăim viața în profunzime, să traversăm momentele proaste la fel ca pe cele bune, prin spălare, prin curățare, să acceptăm aversele și vânturile cu izul lor, să ne dezbrăcăm de uraganele din suflet și să le eliberăm în furtuna dezlănțuită de afară, să le dăm acolo unde le e locul, ce altceva mai bun am putea face?…

The 960 Writers — Hi! I have a really hard time adding descriptions...Sursa foto: pinterest.com

6 comentarii »

  1. Ploaia e apă,
    din picături ne compunem
    şi fără ea nu trăim!
    Esenţa tuturor formelor de viaţă e apa, cum să n-o iubim?Minunat aticol pentru yilele de toamnă şi ploile ce vin!💦🌧🌦 Nu uitam nici de soarele care o să iasă şi ne aduce iar bucurie şi căldură! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: