Sări la conţinut

Iubirea e panică…

Ştii ce e iubirea? E panică, e toamnă, e zbucium. E furtună în suflet și ceață în priviri. E neastâmpărare și zvârcoleală de nervi. E insomnie. Și când ai impresia că îl iubești și te iubește, nu mai simţi nimic, e vânzoleală și visare. Și ai zice că e rece, dar nu percepi, ai zice toamnă, dar nu realizezi agitația frunzelor când sufletul e în euforia unei iubiri ce te poartă printre lumi. Te întrebi ce ai cu iubirea asta, cum ţi s-a pus pata tocmai acum. De ce atâta năvală în suflet când pașii te poartă în declin. De ce atâtea impresii când mintea zboară. Şi te panichezi. După, simţi că nu mai poţi, că nu-i reziști, că te înlănțuie, că te îngenunchează, că ţi-ai face din noapte zi doar să fii acolo, în brațele celui căruia i-ai dat bucăți de suflet. Fără să vrei. Fără să permiți. Fără să le mai ceri. Și te panichezi, cum așa, ajungi să fii parte la o iubire pe care poate nu ai vrut-o, nu ai cerut-o, nu ai căutat-o. Și într-o agitație continuă realizezi că ai perdut în fața celui mai divin sentiment. Că ai căzut pradă iubirii. Că nu mai poți da înapoi fără a fi ars pe dinăuntru. Apoi clachezi. Fugi de acel praf de stele. De acea neclaritate pe care nu o poți controla. Și simți, că nu mai ai aer, somn, echilibru, că nu mai ai zgomotul pașilor și respirațiile la unison. Că nu mai ai atingeri. Și suferi. Și parcă ai plânge. Și aduni solitudini pe care nu le mai dorești ca un colecționar ce stânge toate vechiturile fără a le valorifica. Şi iar te panichezi. Îți bate alarma pustiului, și al prea târziului… și fugi în spaima omului rămas gol în suflet, și admiri toamna, acel anotimp care parcă îți trăiește starea, și iar te cuprinde subit teroarea frigului ce va să vină… și trăiești în speranța unei noi iubiri…

@hiro_510Sursa foto: pinterest.com

3 comentarii »

  1. „în brațele celui căruia i-ai dat bucăți de suflet. Fără să vrei. ” … acolo panica adevarata incepe, acolo ocrotirea prinde contur si dragostea are aripi, cu-adevarat!
    dar tot din acele brate cand pleci, cand zbori, ti-e greu sa-ti aduni bucatile de suflet. asa de greu ca ustura! si tipi! si plangi lacrimi amare!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: