Sări la conţinut

În oaza toamnei…

Te văd în culori ce abia își iau forma, te văd cum ți se scurge verdele prin toate paletele, te admir tăcută cum îți croiești o poveste, da tu, dragă toamnă, doar tu și oaza ta de liniște, de pace, de melancolie, de trecere, de rouă. Tu, stângace, sau abia la început îți ceri culoarea, îți ceri tabloul, îți țeși covorul. Și te caut precum un poet muza, precum un pictor pensula, te caut pentru a-mi dărui inspirația viului ce se naște din tine și datorită ție. Merg orbește în deriva vântului căutând un colț al visului tomnatic, pentru a reda o poveste, o istorisire a unui nou început, pentru a mă umple de pastel, de pigmenții unor gânduri ci-or să mă transpună în praf de stele. Și te caut, dar agale te găsesc, pe ici pe colo, poate e prea devreme, poate eu mai puțin pregătită, poate eu prea nerăbdătoare, cine știe. De asta mă simt încă tristă, goală de ispirație, cu visarea la o zare fugară și la o boltă cerească, și mă zbat, precum toamnă ar fi unica mea șansă, unica mea stare de repaus și unicul îndemn lăuntric. În povestea mea, totul deacum este a toamnă. Oriunde sunt frunze acolo sunt eu, acolo unde e pace e și starea mea de spirit, și acolo unde sunt copaci e inspirația ce naște a creație, a vis, a miros a tine, a noi.

E frumoasă toamna, chiar dacă e la început. La viteza cu care se întâmplă lucruri nici n-o să observăm când o să fim înconjurație numai de călăuzitori ai culorilor, nici n-o să vedem bine când soarele va fi mai auriu și diminețile mai reci, nici n-o să percepem bine starea că o să fim confundați în astenia dulceagă a toamnei. Azi mi-e emoție. Mi-e Bacovia. Mi-e tinerețe, mi-e căutare. Mi-e dragoste în fața unui șemineu. Mi-e a miros de foc în vatră, și de sunet de chitară. Mi-e a roșu, mi-e a seară.

E târziu, scriu privind pe geamul rece și tresar când bate vântul greu. Este cel mai frumos tablou afară. Felinare străvezii și umbre în depărtare. Oameni încă rătăciți pe străzi și geamuri încă luminate. E toamnă și atât! Iar eu visez și realitate și frânturi din ieden și din neant, cu arome de must și fructe din plin! E septembrie azi, e toamnă devreme și am emoția unei porniri, unui început și nici decum a unei tristeți sau oboseli, pentru că am atât de multe de construit și creat…

marlene and Sirius  running around the forbidden forest, 1978Sursa foto: pinterest.com

3 comentarii »

  1. Sensibil, romantic şi frumos…
    E…ceva mieros !!!
    Felicitări !!!
    E de trăire de ființă
    Cu o adevărată credință
    Şi o sinceră năzuință:
    Să iubească orice frunzuliţă
    Din al mândrului anotimp
    Cu al gândului timp !
    Orice privire răzbate
    Fiecare…departe
    Unde mantia doamnei împarte
    Frumuseți cu împliniri
    Şi tablouri cu fericiri !
    Este un respiro în fiecare secundă
    Cu lina melodie din undă !
    Înconjurul naturii
    Îţi sărută prezentul făpturii…
    Vii şi relaxate
    De „nebuniile” așezate
    Cu fiecare aspect
    Rămâi tăcut complet
    Şi „stai în direct”
    Cât eternitatea îţi dăruiește acest concret !

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: