Sări la conţinut

Sensul vieții!

Sensul vieții!

Ecouri moarte în surdine reci,
Tresar fără răspunsuri
Aidoma a unei vieți,
Plutesc în valma minții.

Și parc-aștept o-nstrăinare,
De tot ce-nseamnă viață, 
Și parcă-s vie fără sens 
Și nu mai am dulceață.

Mi-en mia oară-ndurerată,
Suflarea dar și inima, 
Și când eu scriu, ca în deșert
Mi se usucă lacrima.

Pășesc fără să am o cale
Și nu mai am direcții,
Aici și parcă-n depărtare…
Îmi caut sensul vieții!

Nu știu, poate o să-l găsesc
Mi-e neclară soarta,
Aici, acum mărturisesc,
Aștept să mi se iartă…..

Tot ce-am făcut fără un sens,
Fără o împăcare,
Tot ce a dus la plâns intens,
Și grea încercare.

Și nu mai scriu eu prelungiri
A unor bizare gânduri,
E tot ce-a fost, dezamăgiri….
În aceste triste rânduri!

Luna's Lair IISursa foto: pinterest.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: