Citindu-l pe Eugen Ovidiu Chirovici. Cartea „Sanitarium”

Eugen Ovidiu Chirovici (n. 11 mai 1964, Făgăraș, județul Brașov) este de profesie economist, scriitor și jurnalist român și a îndeplinit funcția de Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România în perioada noiembrie 2003 – noiembrie 2010. Este al doilea născut în familia Radu și Maria Chirovici.

Pentru început am citit cartea din palmaresul autorului „Sanitarium”,  o lectură plină de suspans, cu niște personaje bine conturate și o narațiune cu o ticluială deosebită.

Cartea m-a captat încă din primele pagini, prin sobrietatea discripțională cât și întorsăturile în care mă afundam tot mai mult. Dar să încep cu începutul.

David Eagan, fost ziarist de succes din Chicago, este angajat de fundaţia L.S. Hope să scrie monografia unui spital de psihiatrie din Missouri, cunoscut în zonă sub numele de Sanitarium. El soseşte acolo însoţit de soţia lui, Amy, desfigurată în urmă cu trei ani, într-un accident, şi este cazat în casa fostului director al spitalului, Robert Coen, despre care află că se sinucisese cu puţin timp în urmă. Soția acestuia are un sentiment ciudat legat de acest loc și mai ales asupra unor persoane, însă alege să-i acorde teren lui David.

Asistenta-şefă, Sandra Wilson, pare să fie nu doar adevărata stăpâna a locului, dar şi păzitoarea unor taine ale familiei Hope ale căror origini se află adânc în trecut şi pe care David încearcă, treptat, să le aducă la lumină. Evenimentele se amplifică în momentul în care Amy găsește o cutie cu lucrurile lui Robert …..și începe să investigheze personal moartea acestuia dar și câteva nume scăpate pe ici colo.

Pe masură ce ancheta celor doi înaintează, fiecare dus cu propriile idei și temeri, personalul devine tot mai ostil, refuzând cooperarea și încercând să le stea în cale. Pe lângă toate au loc întâmplari stranii, iar secretul care pare să fie îngropat în Sanitarium devine tot mai tenebros şi mai periculos pentru David şi Amy. Dar cu cât te afunzi în pădurea secretelor cu tât înțelegi că „nimic nu era ceea ce parea a fi”. Astfel lucrurile se înnegurează tot mai mult, tot mai straniu, tot mai spre domeniul psiho-fantastic.

Finalul acestei cărți spune tot…. și eu sincer am rămas plăcut surprinsă cât de bine a fost realizat. Este prima dată când deznodământul a fost o enigmă pentru mine. Nu voi încerca să mai aduc careva detalii, deoarece aș știrbi din setea cititorului, aș putea adăuga doar că…… Amy dispare…… iar David este nevoit să recurgă la violență față de cei din spital pentru a-și salva soția, oare va putea?…..însă partea deznodământului e cea mai neverosimilă, nici pe departe ce mi-am imaginat eu……și credeți-mă că se merită citită cartea pentru că te lasă fără cuvinte la propriu!

Sursa foto: pinterest.com