Sări la conţinut

Ce repede se face târziu în viață….

Marguerite Duras m-a impresionat prin afirmația…„ce repede se face târziu în viaţă”.…și parcă nu conștientizez trecerea, poate din tinerețea care mă exprimă, sau din dorința de a mai sta în detrimentul timpului și al spațiului. Poate că nu mai am timp, sau poate că îl am, cine știe…..cert e că nu mai am răbdare cu cei care nu merită nimic din ceea ce sunt eu, nu mai am dorința de a impresiona, de a-mi ieși din piele pentru a surprinde pe cineva.

Anii au trecut, și mai trec, precum nălucile, cu fantome ce-mi bântuie visele, iar eu am învățat lecții pipărate predate de oameni, și care mi-au direcționat viața. Am fost surprinsă de morale grele și cuvinte chinuitoare. Am primit cele mai grele palme și cele mai usturătoare teste, însă nu am abandonat drumul meu. Am ales să nu chiulesc de la ceea ce înseamnă cursul vieții.

Da, se face târziu în viață……mai ales când alegem să trecem precum umbrele, să fim purtați ca frunza pe ape, însă ca un călător rătăcit și neîmblânzit te așterni pe cale și începi să cauți răspunsuri în ceea ce ai devenit. Ce vrei și încotro să o apuci, din nou și din nou. Azi poate mai mult ca ieri și mai puțin decât mâine. Și, de ce nu? Și haideți să nu mai fim proprii noștri judecători. Nu te certa prea aspru. Acordă-ți o șansă așa cum ai dat de zeci de ori celor apropiați. Ești special. Și nu uita, timpul trece…..

Tu, eu și ceilalți suntem suflete frumoase. Prea frumoase aș zice. Eu sunt o inimă-putere și lupt zi de zi pentru a scrie ceea ce simt, să împart bucăți de suflet pentru a inspira bine, frumos și adevăr, da, pe cel care-l văd eu, poate și tu.

Tic-tac, tic-tac, din clepsidră curge și când lumea ți-e mai dragă și când sufletul ții plumb, se duce, se resipește nisipul vremii, chiar dacă te faci că nu-nțelegi. Și cât de târziu nu ar fi, fii bun, nu știi niciodată când ți se stinge lumina. Trăiește din plin. Contemplă natura. Fără rețineri, fără inutilități, fără mofturi, trăiește liber, destoinic. Fii om înainte de toate. Bucură-te că ți s-a dat și mulțumește. Primește binele, frumosul și trecerea. Că nu ai încotro. 

Ce repede se face târziu în viață. Și nu poți să zici că n-ai știut. Vezi. Simți. Te treci. Ce să nu știi? Poate doar că nu ai reușit unele lucruri. Dar nimeni nu ți-a furat durata și dorințele. Ai fost tu acela care a trecut cu vederea……….și eu, poate și tu, irosim timp cu nemiluita, topim dorințele, lăsăm să curgă zilele, aruncăm cuvinte, și ignorăm oameni. Trist, nu? Și abia spre sfârșit înțelegm, că ce a fost mai bun ni s-a scurs printre degete…..

σldfαrmhσuѕє Dear autumn:

Sursa foto: pinterest.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: