Puritate, modestie, dăruire, sacrificiu, dragoste și speranță, asta înseamnă o Femeie!
Să fii femeie… e o provocare continuă… să placi, să atragi, să uimești, să acaparezi, să zâmbești, să radiezi……și lista poate continua la nesfârșit. Se spune că natura, sau Dumnezeu îți dă cât poți duce…însă cu noi a fost foarte generos, ne-a înzestrat cu o sumedenie de caracteristici, multe și care ne dau o alură boemică. Și nu aș face laude, dacă nu aș fi surprinsă de ceea ce oferim lumii. Și o poate confirma oricine. La noi femeile viața e o ambiție, un angajament pe care ni-l asumăm la maxim…noi nu facem nimic cu jumătăți de măsură. Când iubim- iubim, când urâm o face cu cea mai aprigă înverșunare, când apreciem ceva o spunem cu voce tare, când suntem încântate radiem, înflorim în ochii tuturor, pentru că putem. Ne alegem viața după starea sufletească și trăim intens, cu ardoare și modestie. Ne trăim iubirile la maxim și simțim viața ca o vibrație din univers. Sunt multe într-o femeie…doar trăind cu ea poți descoperi, puritate, modestie, dăruire, sacrificiu, dragoste și speranță. Asta înseamnă o Femeie! A fi femeie e și să ai energia de a răscoli suflete din priviri, de a întoarce mințile și de a intra sub piele cu ușurința unei vene vii. Să fii femeie înseamnă să ştii că tu, doar tu, poţi face lumea mai bună, mai frumoasă, mai colorată, indiferent de rolurile pe care ţi le asumi și de eforturile ce te consumă. Să fii femeie înseamnă să-ţi cunoşti toate aspectele sufletului, de la cele întunecate până la cele divine şi să ştii să le echilibrezi şi să ţi le accepți. Să fii femeie înseamnă să alimentezi totul prin energia ta dătătoare de viață prin dăruire și speranță. Descoperă-te. Acceptă-te. Iubește-te. Primește-te așa cum ești și vei avea lumea la picioare. Arată că eşti femeie, că îţi place ceea ce eşti şi că ai forţa de a-i face şi pe ceilalţi să vadă, să simtă şi să înţeleagă aceasta!
Sursa foto: pinterest.com
Cristinuco, chip derutant, ce-ți place, de fapt, la o carte? Eu cred, că te înfioară, ceea ce nu s-a scris în ea. Taina sufletului, care a ezitat să se deschidă.
Orgoliul care freamătă la emoția așteptării efectului celor scrise, trăire și teamă, de consecințele scrisului, de lipsa acestora.
Îți privesc chipul zâmbitor, și nu știu, ce văd în el, de mă tulbură. O stare nedefinită , de a-ți proteja făptura impresionabilă.
Pentru că, nimic, nu este mai precar, decât momentul neînțelegerii sufletului uman, în exprimarea sa, vizuală sau sonoră! Onu
ApreciazăApreciază
O, am rămas fără cuvinte…..ceea ce mi se întâmpla rar …..
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cristinel,
Să încerc un răspuns, pe măsură, mi-este cred, imposibil. Poate, doar, față în față, emoție, lângă emoție,fior lângă fior! Onu
ApreciazăApreciază
Tot aștept anul ăsta un articol și despre bărbați 🙂
Ai vorbit atât de frumos despre ființa cea mai plapanda, cea mai irezistibilă, cea mai CEA..
Ziii Bună Cristinuţo !!!
ApreciazăApreciază
Neaparat va apărea ….😉
ApreciazăApreciază
Multumesc !!!
ApreciazăApreciază
O zi plină cu momente frumoase!!!
ApreciazăApreciază
Și eu îți doresc la fel dragă Cristina !!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cristinel,
Îmi place să te alint astfel, pentru că am senzația că ai fi dintr-o lume aparte . O altă lume, cum s-ar spune. Dar cum o altă lume este lumea poveștilor, a basmelor din copilărie, ceva special, nu îndrăznesc, s-o abordez.
Dacă basmele, nu-s chiar basme? Cândva, am trăit un basm virtual, aievea, cu editoarea unei cărți de-a mea .
Și, aveam un joc. În fiecare dimineață, o vrăbiuță, venea din Timișoara, și-mi transmitea binețea ei, bătându-mi delicat, cu ciocul în geam.
Într-o zi, vrăbiuța noastră, nu mi-a mai ciocănit în geam, pentru ca, în altă zi, o cunoștință comună, să-mi spună la telefon, că pe Prieetena noastră, a răpus-o boala necruțătore, numită cancer.
Și, că să nu mai aștept,salutul vrăbiuței!
Onu
ApreciazăApreciază