Sări la conţinut

Citindu-l pe Viktor E. Frankl. Cartea „Omul în căutarea sensului vieții „

Viktor E. Frankl a fost profesor de neorologie și psihiatrie la University of Vienna MedicaPSchool și a deținut și funcția de Distinguished Professor of Logotherapy la U.S. International University. Este fondatorul a ceea ce s-a numit ulterior cea de-a treia școală vieneză de psihoterapie (după psihanaliza lui Freud și psihologia individuală a lui Adler)- școala de logoterapie. Născut în 1905, Frankl a primit titlul de doctor în medicină și pe cel de doctor în filozofie din partea Universității din Viena. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a stat închis timp de trei ani la Aushwitz, Dachau și în alte lagăre de concentrare. A trăit până la venerabila vârstă de 92 de ani.

În timpul detenției a hotărât să-și scrie suferințele de suflet și cuget într-o cutremurătoare lucrare care a subliniat atât ororile fixe trăite de autor cât și viziunea sa psihologică asupra evenimentelor și stărilor deținuților.

 Cartea a fost vândută în peste 2 milioane de exemplare și intră în categoria „celor mai influente zece cărți ale Americii”.

Cartea lui Frankl conține istorisirea vieții unui om care, dintr-un număr, a redevenit o persoană, dintr-o fantomă o personalitate, dintr-un deținut într-un luptător pentru sensul vieții. Din acest fragment cititorul are ce învăța, în special ce are de realizat atunci când dintr-o dată „nu mai are nimic de pierdut” înafară de acea viață ridicol de despuiată.

 Sub influența unei lumi care nu mai recunoștea valoarea vieții umane și demnitatea omului, care jefuise omul de propria-i voință, transformându-l într-un obiect sortit exterminării, eul său suferea în cele din urmă o pierdere a tuturor valorilor. Dacă în lagărul de concentrare omul nu lupta împotriva acestui lucru, își pierdea sentimentul că este o individualitate, o ființă dotată cu rațiune, cu libertate interioară și valoare personală. Ajungea să se conceapă doar ca parte a unei enorme mase de oameni; existența lui cobora la nivelul vieții animale. 

În timpul suferinței îndurate și-a dezvoltat viziunea psihoterapeutică, cunoscută sub numele de logoterapie. Observând și analizând reacțiile experimentate de ceilalți prizonieri în fața condițiilor și a tratamentului inuman, Frankl susține și demonstrează importanța vorbitului despre experientele traumatice pe care le-a trăit, metodă care ajută la a înțelege și depăși momentul dificil. De asemenea, este important să avem un scop în viață și să gândim pozitiv, să credem în ceea ce dorim să facem pentru o sănătate mentală bună, deoarece ruperea firului speranței duce la suicid, după cum întâlnim în carte.

Unul dintre deținuți care la sosirea sa mărșăluise de la gară până la lagăr într-o coloană lungă de necunoscuți, mi-a spus mai târziu că se simțise ca și cum ar fi participat la propria înmormântare. Viață îi păruse absolut fără niciun viitor. O privea ca și cum ar fi fost deja încheiată, ca și cum ar fi murit deja. Acest sentiment al lipsei de viață, se intensificase și din alte cauze: din punct de vedere temporal, lipsa unui capăt pentru perioada de prizonierat era cel mai acut resimțită; din punct de vedere spațial, aveam de-a face cu îngrădirea în limitele lagărului.”

Succesul nostru, şi câteodată supravieţuirea, sunt dependente de abilitarea de a găsi sensul vieţii noastre.

Care e diferența între ei? Între brute și eroi? Răspunsul lui Frankl a fost că noi, oamenii, purtăm în noi potențialul pentru ambele. Putem la fel de ușor deveni brute sau eroi și singurul lucru care face diferența este liberul nostru arbitru. Putem alege. Chiar și atunci când ni s-a luat totul – avere, oameni dragi, statut social, când ni s-a furat până și numele și nu mai suntem decât un număr tatuat pe braț, spunea el, nimeni vreodată nu ne poate lua libertatea de a ne alege atitudinea în fața acelor circumstanțe. Ne considerăm victime? Ne considerăm îndreptățiți să devenim niște agresori? Sau alegem să oferim compasiune, să dăm o mână de ajutor și să ne considerăm în continuare stăpânii propriei minți?

Când a fost eliberat, spre onoarea lui, Frankl și-a păstrat atitudinea de om liber – a refuzat să se declare o atrociere a ororilor nazismului, a refuzat să devină din victimă agresor și a ales să ierte și să-și concentreze energia pe a fonda o ramură nouă a psiho-terapiei – logoterapia. În logoterapie, oamenii sunt ajutați să-și descopere sensul pentru că, așa cum a descoperit Frankl, o viață fără sens e o viață pustie. Din păcate, puțini dintre noi, cei care avem atâtea posibilități și trăim în confort, nu ne oprim să ne gândim la asta.

Dr. Frankl, cartea dumneavoastră a ajuns un adevărat bestseller – cum vă simțiți după un asemenea succes? În primul rând, le explic că eu în faptul că volumul meu a ajuns bestseller nu văd o realizare sau o reușită personală, ci mai degrabă expresia stării de nefericire la care a ajuns lumea contemporană: dacă sute de mii de oameni cumpără o carte care încă din titlu promite să se ocupe de problema sensului vieții, atunci probabil că această chestiune îi macină profund pe oamenii aceștia.

„Omul în căutarea sensului vieții” nu este o carte pentru orice cititor, dar aș îndrăzni să o recomand tuturor, deoarece readuce în ochii noștri importanța vieții, a istoriei și a omenirii. E o luptă pentru viață și datorită ei.

Critici literare:

  • Omul în căutarea sensului vieții este cronica experiențelor îngrozitoare trăite de psihiatrul Viktor Frankl în timpul detenției sale la Auschwitz și în alte lagăre concentraționiste. Cartea devenită bestseller internațional cu peste 10 milioane de copii vândute, deschide cea mai intimă perspectivă asupra înțelegerii omului în situații de nesupraviețuit, cum acceptă trauma și în final, găsește sens în ceea ce trăiește. William J. Winsdale
  • „Omul în căutarea sensului vieții de Viktor Frankl este una dintre marile cărți ale epocii noastre. În mod normal, dacă într-o carte există un singur pasaj, o singură idee suficient de puternicăn încât să schimbe viața cuiva, atunci cartea aceea merită citită, recitită și-și merită pe deplin locul într-o bibliotecă.” Harold S. Kushner
  • Cartea reprezintă mai mult decât povestea biruinței lui Viktor E. Frankl asupra morții: este o remarcabilă combinație de știință și umanism și o introducere în cea mai semnificativă mișcare psihologică a zilelor noastre. Gordon W. Allport

“Trăiește ca și cum ai trăi a doua oară, iar prima dată ai fi acționat la fel de greșit pe cât ești acum pe cale să o faci!”

Sursa foto: pinterest.com

3 comentarii »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: