Sări la conţinut

Trezirea la viață. Povestea celor trei trandafiri!

Se povestește că într-o grădină erau trei trandafiri. Unul era dintr-un soi mai rar; avea culoarea galbenă cu nuanțe de albastru. De parfum, nici nu mai încape vorba; era recunoscut în toată grădina. Era floarea preferată a grădinarului și, în același timp, floarea care primea cele mai multe laude și căreia i se făceau cele mai multe poze.

Al doilea trandafir era și el special, dar nu avea atâtea lucruri minunate de oferit. Particularitatea lui era aceea că stătea înflorit cel mai mult timp. Nu se evidenția prin culoare, cu toate că era de un galben strălucitor, și nici prin parfum.

Despre al treilea trandafir însă nu se spune nimic care să atragă atenția; era mic, cu frunzele pălite și lipsit de orice urmă de floare. Nu avea nimic de oferit vizitatorului care se oprea în dreptul lui și nici gradinarului care, în ultimul timp, cam uitase să îi mai dea chiar și o cât de mică atenție; îi mai arunca din când în când câte o privire fugară și îi mai vărsa câte un strop de apă, așa, ca să nu se ducă de tot.

S-a întâmplat însă ca un nou grădinar să ia în grijă grădina împăratului. Acesta nu era atât de plin de experiență, dar era plin de pasiune și de iubire pentru flori. Așa cum se cere la orice nou loc de muncă întâi și întâi s-a plimbat prin grădină și și-a notat în minte schimbările pe care ar trebui să le facă. În trecerea lui pe alei a observant și cei trei trandafiri; i-a sesizat parfumul și culoarea deosebită a celui dintâi, mesajul cu “Mult timp înflorit” al celui de-al doilea, dar și starea jalnică a celui de-al treilea. S-a îndreptat ușor spre el, neluând în seamă chemările frumuseții celorlalți, l-a privit de aproape și a început să îl îngrijească. I-a mai rupt din frunze, i-a îndepărtat țepii care nu își aveau rostul, l-a udat și i-a pus ceva îngrășământ. Aceasta a devenit activitatea numărul unu în agenda noului grădinar; în fiecare zi mergea la trandafirul acela deplorabil și îl îngrijea, uneori vorbindu-i, iar uneori plângând. Își sfâșia mâinile în țepi, se încurca printre tulpinile lui, dar asta nu avea nicio importanță; aceast trandafir avea nevoie de ajutor, nu cei de lângă.

Povestirea se încheie prezentând trei trandafiri deosebiți; celor doi li se alăturase și cel de-al treilea, împrăștiind frumusețea în jurul său și împărțind parfumul său cu oricine era dispus să îl primească.

Morala: Grădinarului nu i-a fost deloc ușor; a ales nu numai să aibă grijă de cei în nevoie, ci chiar să dea șanse noi acolo unde toți ignoră, merg peste. Și-a îndreptat atenția în special spre trandafirul care nu arăta chiar bine, fie la interior, fie la exterior. A acordat toată energia sa acolo unde se cerea, iar aceasta a dat roade. “Adevărata frumusețe și împlinire nu vine decât de la Cel care le-a creat”.

Sursa foto: pinterest.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: