Sări la conţinut

Citind-o pe Jojo Moyes. Cartea ”În căutarea unui destin”

  Pauline Sara Jo „Jojo“ Moyes (n. 4 august 1969, Londra) este o jurnalistă și scriitoare britanică, cunoscută după titlurile bestsellerurilor ”Înainte să te cunosc”, „După ce te-am pierdut”, ”Fata pe care ai lăsat-o în urmă”,„ Ultima scrisoare de dragoste” și ”Un bărbat și o femeie”, despre care deja mi-am expus părerea, lecturi care m-au umplut de ”bine”. Nu m-am putut abține să nu citesc și cartea ”În căutarea unui destin”, o carte uluitoare în sensul cel mai direct al cuvântului.

_247212_1_1509113496.jpg

Cartea începe cu o călătorie în India a unei bunicuţe însoţită de nepoata ei, și parcă totul decurge normal până bătrâna nu a văzut din întâmplare o navă veche, dar tot atât de prezentă în memoria sa. Acea navă care va schimba vieți, un portavion Victorious, care pe data de 2 iulie 1946 a transportat aproximativ 655 de mirese australiene într-o călătorie unică.

”Nu mă aşteptasem să o mai revăd vreodată. O îngropasem de multă vreme în cine ştie ce cotlon ascuns al minţii mele. Nu doar pe ea în sine , ci şi tot ceea ce însemnase pentru mine. Toate întâmplările prin care mă silise să trec. Căci abia după trecerea timpului, a unei veşnicii, am înţeles ce-mi făcuse. Am înţeles că în nenumărate feluri, ea a fost cel mai bun şi cel mai rău lucru care mi s-a întâmplat vreodată.”

Deci, câteva rupturi descriptive: Australia, 1946. Șase sute cincizeci și cinci de mirese pleacă în Anglia pentru a-i întâlni pe bărbații cu care s-au căsătorit în timpul războiului. Dar în locul vasului de croazieră luxos la care se așteptau, se trezesc la bordul unui portavion, alături de o mie de bărbați. Pe punțile arse de soare, vechile iubiri și promisiunile trecute devin amintiri îndepărtate, iar tensiunea ajunge la limită, pe măsură ce miresele și soții lor revin asupra hotărârilor luate. Iar pentru una dintre mirese, Frances Mackenzie, devine curând clar că uneori călătoria este mai importantă decât destinația.

Autoarea alege din cele peste 600 de neveste doar patru, care ne vor povesti fricile și trăirile lor. MargaretAviceJean şi Frances, patru mirese venite din medii diferite, purtând cu ele povara trecutului lor, dornice cu orice preţ să înceapă o nouă viaţă, să ajungă la soţii lor. Patru fete într-o cabină, o soartă, o destinație, și o dorință la mai mult.

„Peste 1100 de bărbați (și nouăsprezece avioane) le-au însoțit într-o călătorie ce a durat șase săptămâni.”

Convieţuirea pe navă nu este deloc uşoară, condițiile lasă de dorit, serviciile nu suficient de amenajate, fiind prezenţi şi bărbaţi, se vor lua măsuri speciale pentru a nu interacţiona mai mult decât le este permis. Călătoria nu este pentru toate miresele la fel, unele nu vor mai fi duse până la destinaţie fiind respinse de soţii lor: marcate ca nedorite şi coborâte de pe vas.

Fiecare dintre cele patru mirese alese ca eroine principale își deapănă povestea, a familiei, a logodnei, a momentului de îndrăgostire, a nunții, a despărțirii, unele omițând anumite secvențe care mai apoi apar cu o puternică amprentă. Maggie este prima pe care o cunoaștem. E crescută într-o familie cu bărbați și responsabilități, ea e cea mai înțelegătoare și săritoare din toată povestea; urmată de Avice, un personaj antipatic, provenită dintr-o familie înstărită, ea e cea care cataloghează pe toată lumea și  în permanență se crede mai deosebită prin tot, evitând astfel integrarea în grupuri de fete.

Jean era cea mai tânără și naivă mireasă. La doar 15 ani și-a început viața de nevastă, o nebunie specifică vârstei ei. Mereu apare în ipostaze indecente, cu flirturi necuviincioase și vorbe vulgare. Spre final, cea care și-a destăinuit fără să vrea povestea a fost Frances. Pe parcursul lecturii am simțit că ceva se ascunde în spatele măștii ei de prea singuratică, prea docilă, prea cuminte, prea retrasă. Inițial am crezut că datorită funcției ei de soră medicală, văzuse destule orori încât să își piardă zâmbetul, dar știam că nu era numai asta. Ea e cea care m-a făcut ca spre final să acelerez citirea pentru a afla deznodământul sorții sale neprielnice. Povestea ei sunt sigură că vă va impresiona și sunt convinsă că veți fi cuceriți de demnitatea și puterea ei de a merge înainte.

 Jojo Moyes reuşeşte să spună povestea mai multor personaje fără să fie greu de urmărit, întrepătruzăndu-le în armonie, iar pe lângă viaţa fetelor de pe vas aduce în prim plan şi povestea căpitanului Heighfield, aflat la ultima sa călătorie înainte de pensionare. Povestea  infanteristului Nicol, cu va urma….

  În căutarea unui destin este o carte bine scrisă, captivantă, emoţionantă, care te ţine cu sufletul la gură până la ultima pagină. Te va purta cu zeci de ani în urmă şi îţi va arăta printre altele şi o altă faţă a casătorie. Nu este un roman plin de acțiune captivă. Este un roman plin de un amalgam de stări. De emoție. De speranță la iubire, la continuitate. De dragoste la distanță. De prietenii fugare. De dulce sau amară așteptare.

Cum se va termina călătoria lor? Ce întorsături va lua direcția destinului lor ve-ți găsi răsfoind filă cu filă. Este o carte pe care v-o recomand cu tot dragul!

Lectură plăcută !!!

Critici literare:

  „Teribil de romantic și de emoționant.“ – Daily Mail

  „O lectură minunată: o poveste despre soartă și destin deloc sentimentală.“ – Sunday Express

    „Un roman captivant și mișcător… Moyes scrie cu farmec atât dialogurile, cât și fragmentele descriptive.“ – Glasgow Herald

    „Un roman sclipitor despre prietenie, familie și dragoste.“ – Woman & Home

1 comentariu »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: