Sări la conţinut

Depresia, boala mileniului!

Depresia face parte din cele mai frecvente tulburări psihice care afectează un segment tot mai mare al populației la nivel mondial și, de cele mai multe ori, este factorul principal al sinuciderilor. La nivel global, se estima că depresia afecta aproximativ 121 de milioane de oameni în 2011. În Europa se estimează că 50 de milioane de persoane suferă de această boală.

Organizația Mondială a Sănă­tății (OMS) estimează că din anul 2020 cauza principală a deceselor vor fi bolile psihice. Supranumită de Andrew Solomon „demonul amie­zii”, depresia afectează una din patru femei și unul din opt bărbați.

Elementul principal al depresiei este dispoziția depresivă, tristă, aparent fără motiv, prezentă în cea mai mare parte a timpului. La copii și adolescenți, această stare poate fi mai degrabă de iritabilitate decât de tristețe. Persoana care suferă de depresie se simte tristă, disperată, descurajată, lipsită de putere, “fără chef”.

O persoană depresivă afirmă frecvent: “nu-mi mai pasă de nimic acum”, “nu mă mai interesează nimic”.

Găsisem undeva notată ideea cum că ”Depresia, este boala care te condamnă să suferi în tăcere”, și sunt în totalitate deacord cu această afirmație, deoarece anume această boală te face să te simți un spațiu gol, o neînsemnătate, o stafie a existenței.

Ramani Durvasula, psiholog şi profesor de psihologie la California State University din Los Angeles, a ajuns la concluzia că tocmai viaţa împlinită i-a accentuat depresia, sentimentul de vinovăţie: ştia că are totul, dar în ciuda acestui lucru el nu se simţea bine, avea impresia că viaţa lui nu are sens. Pentru că aşa se manifestă de fapt boala, indiferent cât de bogat sau celebru este cel care suferă de această afecţiune.

Boala poate fi determinată de un dezechilibru chimic în creier, de aceea sunt necesare medicamentele (antidepresivele), care pot rezolva această problema.

Persoanele depresive se plâng în special de probleme de memorie sau concentrare chiar pentru efectuarea unor sarcini ușoare, propulsate de diminuarea capacitătii de a gândi, de a se concentra sau de a lua decizii.

Nimeni nu se poate vindeca singur şi nici nu este vinovat că s-a îmbolnăvit. Depresia nu este „o toană”, o indispoziţie de moment, deci nu are cum să treacă de la sine, după un somn bun, o comedie reuşită sau o ieşire cu prietenii, cum greşit îşi imaginează unele persoane, avertizează psihologii.

Cum se manifestă Depresia/Cauze 

  Simptomele depresiei sunt variate. Într-o primă fază se poate manifesta ca o tristețe și crezi că poate e trecătoare. Te simți obosit, epuizat și interesul tău față de activitățile curente scade pe zi ce trece tot mai mult. Nu-ți mai plac lucrurile care altădată îți plăceau, dar asta nu pare neăparat îngrijorător. Până la urmă interesele se mai schimbă, nu e obligatoriu să rămână aceleași pe toată durata vieții. E posibil să nu dormi la fel de bine ca altădată, traptat apar migrenele. Fie din cauza că iei anumite pastile, fie că nu mai ai un ritm anume care să alterneze între odihnă și activitate. Pofta de mâncare poate să fie și ea influențată. Poate să scadă simțitor, să nu mai ai nevoie de la fel de multă hrană ca înainte. Sau poate să crească și într-o perioadă scurtă să iei în greutate. Acumularea kilogramelor poate să devină o sursă din care să se alimenteze depresia, care să o adâncească.

Bolile fizice vs Depresia

Depresia se manifestă deseori prin dureri de spate, articulare, de membre, tulburări gastrointestinale, de somn şi modificări de apetit.

Această legătură există, pentru că starea de spirit şi durerea sunt determinate de nivelul de serotonină şi neuropinefrină din creier. De aceea, antidepresivele care pot regla mecanismul acestor neurotransmiţători reprezintă prima linie a tratamentului, după cum se arată într-un studiu recent, care arată legătură între depresie şi simptomele fizice.

Medicul Madhukar Trivedi a analizat o cercetare realizată pe 1.146 de pacienţi cu depresie, din 14 ţări şi a observat că 69% dintre ei s-au dus la medic doar din cauza acestor simptome fizice, care s-au manifestat la începutul bolii.

Prin urmare, o informare corectă şi puţină atenţie la stările celor din jur ar putea ajuta la identificarea din timp a depresiei.

Depresia Distrugătoare/Severă

Lumea ta întreagă devine sumbră, cenușie și neînteresantă. Nu-ți mai vezi rolul și rostul, nu-ți mai faci planuri, nu-ți mai dorești ceva sau pe cineva. Te retragi treptat într-o lume în care oamenii din jurul tău nu mai ajung, pentru că ești prea departe de ei, de interesele și preocupările lor. Le poți considera mărunte, dar tocmai acest zumzet cotidian te ajută să păstrezi legătura cu propria viață.

Se poate ajunge pâna acolo încât, pacientul nediagnosticat sau netratat corespunzător pentru depresie în forme mai ușoare să ajungă la mutilări și chiar la tentative de sinucidere.

Afecţiunea poate să apară ca un răspuns nepotrivit, exagerat, la stres, la traume.

Persoanele predispuse la depresie

Unele persoane au o predispoziţie spre această boală şi ele pot fi recunoscute destul de uşor, cu ajutorul unor criterii stabilite în urma unui studiu publicat în American Journal of Public Health.

Desigur, nu este obligatoriu ca toate aceste persoane să devină depresive, aşa cum boala se poate manifesta şi la persoane care nu îndeplinesc criteriile.

Potrivit psihologilor, printre persoanele cel mai expuse la această tulburare se numără minorităţile sexuale, o altă categorie vulnerabilă sunt adolescenţii, urmată de artiştiști, și a persoanelor creative.

De asemenea, persoanele introvertite sunt mai expuse acestui risc de depresie. Potrivit unui studiu realizat în 2002 şi publicat în Journal of Psychiatric Research, 74% dintre persoanele depresive monitorizate erau introvertite. În plus, perfecţionismul este o altă trăsătură de personalitate care presupune un risc mai mare de depresie şi anxietate.

La acest risc major sunt expuse şi femeile divorţate, persoanele șomere,  și unele care trec prin perioada de abandon și cele care au avut o traumă phihologică accentuată (deces, accident, adulter).

Prevenirea Depresiei

Un regim de viață echilibrat care include exercițiile fizice sau sportive de orice fel, evitarea stresului și a situațiilor conflictuale, a consumului excesiv de alcool sau alte substanțe psihoactive precum și un program de somn ordonat, poate reduce riscul unor afecțiuni psihice printre care și depresia.

Suferințele și acuzele aparent aparținând unor organe interne diverse (palpitații, dispepsie și alte manifestări din sfera digestivă) care nu răspund la tratamente de specialitate sau doar se ameliorează trecător, trebuie să ducă si la un consult psihiatric. în cazul depresiei „mascate”, un diagnostic precoce poate să prevină cronicizarea ei. Cronicizarea depresiei este un eveniment nedorit și care presupune un tratament mai îndelungat și cu mai puține șanse de reușită.

Depresia poate fi controlată/ Tratament

Tratamentul depresiei este unul complex cuprinzând atât abordarea medicală/ medicamentoasă cât și cea psihoterapeutică. Cele două modalități de intervenție nu numai că nu se exclud ci se completează reciproc.

Pe de o parte, psihoterapia accelerează procesul de vindecare și acționează acolo unde și când medicamentele nu reușesc să ajungă. Este bine știut faptul că orice antidepresiv are nevoie de un timp de acțiune – între 2 și 4 săptămâni pentru a-și atinge eficacitatea maximă, de aceea ședințele de psihoterapie au valoare deosebită la începutul tratamentului.

Psihoterapia are darul de a crea o alianță terapeutică, de a diminua sentimentul de izolare și senzația pacientului că suferința lui nu poate fi înțeleasă de ceilalți și de a spori comunicarea acestuia cu restul lumii. Implicit de aici decurge și o mai bună compliantă la tratament iar pacientul devine conștient de faptul că abandonarea precoce a medicației se însoțește de recidive ale bolii.

Notă: În primul rând, trebuie să reții că a suferi de depresie nu este o rușine. Chiar dacă mentalitatea românească etichetează victima, este important să știi că cum se îmbolnăvește inima poate la fel și creierul să sufere, emoțiile și sentimentele noastre ne pot fi și prieteni și dușmani. În al doilea rând, e necesar să cauți ajutor specializat. Medicul psihiatru te poate ajuta în privința medicației, consilierul în privința consilierii psihologice, iar psihologul și psihoterapeutul în privința testării și ameliorării tale.

Intervenția în faza incipientă a depresiei poate face acest proces mai ușor de traversat. Totodată, un element care nu poate fi neglijat în faza de recuperare este sprijinul și suportul familiei, al prietenilor și apropiaților. Atitudinea de acceptare necondi­țio­nată, încurajarea, susținerea și comunicarea cu cel afectat de depresie fac ca acest travaliu psihic să fie mai ușor de trecut.

 

9 comentarii »

  1. Interesant articolul, Cistina. Eu sunt de părere că medicamentația este o soluție de folosit in extremis – ea tratează doar simptomele, nu problema profundă care generează astfel de stări depresive. Dacă omul simte că are un loc, o misiune pentru care merită să se trezească în fiecare zi, nu are motive să alunece în groapa depresiei. Prietenii, familia și integrarea pot echilibra lucrurile acestea.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: