Sări la conţinut

Despre cognițiile raționale!

  Cogniţia raţională generală centrală este gândirea flexibilă, non-absolutistă (preferential and accepting), din care derivă apoi celelalte trei cogniţii raţionale generale intermediare: non-catastrofarea (badness), toleranţa la frustrare (frustration tolerance) şi evaluare contextuală (antiglobal evaluation). Atunci când sunt asociate cu evenimente activatoare specifice, aceste structuri cognitive evaluative generale produc structuri cognitive evaluative locale, în forma gândurilor automate. În acest context, termenul „raţional” se referă la suportul logic, empiric şi/sau pragmatic.

Albert Ellis, prin articolul său ,,Rational Therapy’’ din Journal of General Psychology (1958, apud David, 2006) şi apoi prin lucrarea sa intitulată ,,Reason and Emotion in Psychotherapy” (1962, apud David, 2006), a fost cel care a pus bazele paradigmei cognitive în domeniul clinic. Aşadar, prima formă de terapie cognitivă a fost iniţiată de Albert Ellis sub denumirea de psihoterapie raţională (rational therapy), dezvoltată apoi în terapie raţional – emotivă (rational – emotive therapy) şi mai recent, în terapie raţional – emotivă şi comportamentală. Conform terapiei raţional – emotive şi comportamentale, cogniţiile sunt prerechizite esenţiale în declanşarea oricărui răspuns psihoemoţional şi comportamental, iar evaluarea cognitivă (desprinderea semnificaţiei stimulului) stă la baza trăirii emoţionale şi este cea care mediază între individ şi mediul său.
Constructele fundamentale implicate ca mecanisme etiopatogenetice în starea de sănătate şi de boală sunt cele de cogniţii raţionale, respectiv cogniţii iraţionale (David, 2006).
Aaron Beck (1921, apud David, 2006), pornind de la cercetările sale asupra depresiei, consideră că mecanismele etiopatogenetice centrale în starea de sănătate şi de boală sunt gândurile automate şi schemele cognitive.

Cogniţiile se interpun între evenimentul activator şi consecinţele afectiv- emoţionale/subiective, comportamentale şi/sau psihofiziologice/biologice. Ele nu sunt doar declanşate de evenimentul activator, ci mediază modul de percepere şi
reprezentare a acestuia în mintea noastră. Cele mai importante prelucrări de informaţie sunt: descrierile, inferenţele şi evaluările (David, 2006).

Gândirea noastră rațională este formularea dorințelor noastre într-o manieră flexibilă, non absolutistă, adică în mod preferențial. Astfel, formularea rațională a scopului de a avea de exemplu, o carieră deosebită este : ”Aș prefera, aș dori să am o carieră universitară deosebită și voi face tot ce pot pentru a-mi îndeplini acest scop, însă dacă nu voi reuși nu înseamnă că sunt o persoană fără valoare. Formularea într-o manieră irațională ar suna astfel ” trebuie neapărat să reușesc să am o carieră universitară de scucces, altfel voi fi un ratat”.

Ce se va întâmpla cu o persoană cu gândire rațională care va trece prin anumite evenimente de viață? Va avea sentimente plăcute și satisfacție atunci când își va atinge scopurile și va avea emoții negative atunci când aceste scopuri nu sunt atinse. Pot să vă asigur că a avea o gândire rațională asta nu înseamnă să fii deconectat în totalitate de emoții, și influența lor într-o manieră sau alta va fi prezentă. Diferența majoră față de o persoană cu o gândire irațională este că aceste emoții negative vor fi sănătoase și normale- procesate mai bine și primite cu un anumit scop, ca răspuns la un eveniment de viață negativ. Este absolut normal ca în anumite situații să avem emoții cu  diferite impacturi, însă asta nu înseamnă a ne confunda în depresii și anxietăți.

Concluzie: Raționalul e un element cheie a unei gândiri echilibrate și practice, cu o funcționalitate la nivel ridicat asupra factorilor existențiali. Nimeni nu este perfect raţional sau perfect iraţional; este vorba despre un raport între cele două stiluri cognitive de dorit fiind, desigur, promovarea unui stil cognitiv cât mai raţional. Şansa noastră este că avem şi predispoziţia genetică de a putea încerca să gândim alternativ, raţional.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: