Sări la conţinut

Ce-mi doresc de la Viață?

Cu trecerea anilor realizez că totul se schimbă, viața, oamenii și ”EU”…..mi se schimbă pe an ce trece viziunile, părerile, concepțiile și nu trec neobservate și prioritățile. În timp am început să realizez ce contează cu adevărat, ce merită efortul și ce nu, ce are preț și ce nu are valoare, fără excese și contradicții.

Dincolo de atâtea încercări, ambiții, obiective și reușite, se mai ivesc și dezamăgiri, coborâșuri ce de fapt m-au învățat extrem de multe lucruri. Și înainte de toate oamenii m-au învățat multe, chiar și acei invidioși, egoiști și critici, m-au învățat să mă iubesc pe mine și să-mi văd de viața mea, și cel mai important lucru e să nu fiu ca ei. Că știți oamenii ceia, care văd un status sau o poză unde te simți bine, presupun că viața ta este perfectă, că-ți merge extrem de bine și reușitele îți vin de undeva de sus…..mda, eronată atitudine. Se mai gândesc și discută că nu ai gustat din dezamăgire, că nu cunoști singurătatea și că totul îți merge incredibil de bine, mda, mână cerească. Ce să mai zic…..

Însă în timp am învățat să-mi iubesc felul de a fi, cu bune și rele, să-mi ascund sensibilitățile față de cei ce nu mă merită, și să nu mai pun la suflet orice vorbă, reproș sau orice ”cătătură”. Nu cred că vă descoper acum imposibilul sau spun ceva ce nu știți deja, cu siguranță fiecare dintre noi și-a găsit drumul dar și fundătura sa în viață, însă trebuie să găsim lumina din orice colț întunecat.

Și cu desăvârșire totul ne fac mai puternici, și nu vorbele urâte și jignirile, nu cu învinuiri sau critici, nu, nu ajută această abordare, am învățat atât mie cât și celorlalți nu le plac criticile neexplicate/neargumentate, nu ne plac vorbele grele și reproșurile usturătoare, nu le acceptăm nicicum, pentru că nimeni nu ne poate judeca pentru ceea ce facem, pentru chipul obosit, pentru timiditate, pentru individualitate sau pentru orice altceva. Nu mă cunoști, deci nu mă demoraliza….

Ce-mi doresc de la viață? Să rămân om. Femeia sensibilă, plină de viață, cu  zâmbetul pe buze și plină de idei. Și să nu mă schimb niciodată, să fiu un om modest oriunde aș ajunge și unde m-ar purta viața, să ajut cât pot și cum pot de mult și să aduc fericirea în viața familiei mele și celor apropiați.

Dincolo de toate încurcăturile vieții și a existenței de zi cu zi, dincolo de ceea ce pot avea și ceea ce nu-mi pot permite, am o singură dorință- ”să fiu„. Să pot vedea cât mai mult din activitatea  familiei mele și să-mi fie sănătoși. Sănătatea, da, sănătatea- este cea mai importantă. Dincolo de toate măștile secolului actual, al superficialității, și al neregularităților, ne rămâne să ne rugăm de sănătate. Și ce-aș mai vrea…. zâmbete, din abundență, sincere, fine și pline de viață.

Ce-mi mai doresc? Să fim mai uniți, mai modești, mai sinceri, mai oameni. Deseori uităm acest simplu factor de a ne apropia firesc de oameni, de a socializa, de a ajuta, de a înainta în evoluția noastră prin bunătate și armonie.

19 comentarii »

  1. Nu realizăm ceea ce avem decât atunci când viața ne ia de umeri și ne scutură un pic. Un pic sau mai mult. Noi suntem programați pentru fericire dar complicăm alegerile, prieteniile, iubirea, tot. Să fii sănătos este dorința cea mai simplă care stă la baza unei întregi construcții care se cheamă VIAȚĂ. să ne bucurăm de ea. Frumos articol și cu suflet!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: